Conferința Naținală a Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) a consemnat, pentru al doilea an consecutiv, faptul că printre principalele preocupări ale agriculturilor, nu se mai află banii. Motiv pentru care manifestarea a avut parte de participare la cel mai înalt nivel, în frunte cu premierul Viorica Dăncilă; marele absent a fost șeful PSD Liviu Dragnea, care a anunțat că nu mai vine în ultimul moment.
Conferința, la care au participat, ca de obicei, 1000 de agricultori, a fost împărțită, neoficial, în trei secțiuni: discursul, citit, al premierului Viorica Dăncilă, alocuțiunea mult extinsă a ministrului Agriculturii Pentre Daea și nemulțumirile fermierilor.
„Agricultura a evoluat binișor, nu bine, pentru că este loc de mai bine”, a declarat Laurențiu Baciu, președintele LAPAR, în cadrul Conferinței Anuale a Agricultorilor. „Mai sunt multe de făcut în agricultură. Veți spune că nu sunt bani. Se pot face multe și fără bani, și trebuie voință și cineva care să se ocupe”, a punctat Baciu. Liderul LAPAR a atras atenția asupra birocrației și a actelor normative „care mai mult încurcă”, dând exemplu Ministrul Mediului și cel al Apelor și Pădurilor.
Nu a scăpat nici Ministerul Finanțelor Publice, angajați ai acestuia fiind acuați de abuz. „Codul fiscal pentru sectorul acesta de activitate al agriculturii trebuie modificat într-un mod foarte consistent. Sunt lucruri total diferite de celelalte componente ale economiei. (…) Vă dau şi un exemplu de abuz. Deşi Guvernul poate asigura o subvenţie de 78 de litri pe hectar cei care vin în control îţi iau acest consum ca şi cum ar fi normat şi nu ai voie să consumi mai mult, ca şi cum cei pe care-i vedeţi în faţa dumnavoastră (n.r. – fermierii) cumpără de nebuni motorină, fac cheltuieli ca să o arunce undeva şi ei vin pe nişte abuzuri grosolane şi le impută sume fabuloase”, a spus Baciu.
Iar accesul la terenurile agricole a revenit în discuție. Recent, Senatul a adoptat modificări la Legea privind vânzarea terenurilor, modificări mult cerute de fermieri, dar forma votată a produs mari nemulțumiri. „Nu fac acuzații, dar este o aberație. Mai bine rămânea așa cum era”, a spus Baciu, care a acuzat senatorii că nu au consulatat și agricultorii. Fermierii au susținut mereu necesitatea amendării legii, pentru a se crea condiții echitabile între români și străini când este vorba de cumpărare de pământ, aceștia din urmă beneficiind de avantaje financiare față de români.
„Saborajul” ajutoarelor sociale
Ca și anul trecut, una dintre cele mai mari probleme ale fermierilor o reprezintă lipsa forței de muncă.
„E o problemă naţională şi nu ne plângem doar noi, cei din agricultură, ci din toate sectoarele de activitate, de lipsa forţei de muncă. Eu când îi aud pe unii că spun că salariile sunt mici, păi nu ai cui să le dai. Suntem nevoiţi să facem eforturi foarte mari, să înlocuim forţa de muncă cu utilaje care costă sume fabuloase şi nu reuşim de multe ori să le amortizăm, pentru că avem o piaţă destul de precară pe ceea ce înseamnă piaţa produselor agricole şi astfel în loc să ne dezvoltăm, batem pasul pe loc. Noi vrem să facem, să producem plus valoare, ne gândim la bugetul României. Vrem progresul României, dar nu avem cu ce, pentru că sunt nişte legi, ar trebui să vă aplecaţi asupra lor”, a precizat Laurenţiu Baciu, la Conferinţa Naţională a Agricultorilor, adresându-se premierului României.
Şeful LAPAR s-a arătat dezamăgit de faptul că în ultimii ani în România se dau foarte multe ajutoare sociale, nemeritat, iar sectorul suferă de lipsa forţei de muncă.
„Vă spun cu amărăciune ca în cei 28 de ani s-a dezvoltat într-un ritm extraordinar de rapid o nouă specializare la ţară: ajutoarele sociale. Acolo unde unii s-au născut numai să primească. Nu este o acuzaţie. Legea este binevenită, să-i dai unui om ajutor când vezi că nu are posibilităţi de trai, dar tot în legea aia spune că, dacă nu are unde să îşi câştige existenţa. Ori la noi în sectorul agricol este valabil pentru jumătate de ţară, nu găseşti un om indiferent cât îi dai. Nici nu vorbim de salarizare, este exclus, că nu ai cui. Preferă să stea pe ajutorul social, să trăiască din acele alocaţii. Şi numărul lor se înmulţeşte, pentru că nici copiii lor, neavând educaţie pe care ar trebui să le-o dea… Cine? Ăla care stă în faţa cârciumii toată ziua? Păi vine şi el lângă taică-su şi maică-sa când face majoratul și tot la ajutoare intră”, a precizat Baciu.
Legea primăriilor
Pe lista nemulțumirilor fermierilor a mai apărut una nouă, ce se manifestă din ce în ce mai puternic în ultima vreme. Este vorba de primării care pun piedici agricultorilor prin tergiversarea eliberării adeverințelor necesare pentru primirea subvențiilor.
„Cei care sunt de faţă aici au mari probleme cu autorităţile locale. Nu aş vrea să se supere nimeni, dar pe un primar l-am şi prevenit de când am venit: vezi că am să pun problema primarilor doamnei prim-ministru. Sunt localităţi unde primarii sunt Dumnezeii Dumnezeilor, adică Dumnezeu adevărat joacă la grupa mică în comparaţie cu el. Nu au înţeles că păşunile sunt destinate animalelor şi numai deţinătorilor de animale. Nu au înţeles că aceşti amărâţi care lucrează câte 12 -14 ore pe zi în timp de campanie trebuie să nu îşi piardă timpul pe la primării pentru adeverinţe. Sunt localităţi, şi vi le pot exemplifica, în care nu a dat adeverinţă pentru că s-a supărat pe tot satul domnul primar şi domnul secretar. Acei oameni nu şi-au primit banii pe câteva mii de hectare în judeţul Suceava, pentru că nu vrea secretarul. Am luat legătura şi cu doamna prefect de acolo, care mi-a spus: Domnule Baciu nu am ce-i face. Doamna prim-ministru, chiar nu putem în ţara asta? Sunt unii care nu au nicio lege sau au legea lor personală”, a spus Baciu.
Acesta a precizat că în alte localităţi primarii dau adeverinţe cu întârziere, pe motiv că aşa spune legea. „O altă speţă de primar inteligent într-un judeţ mai spre est – Botoşani – în care a zis: vrei adeverinţa, când mai erau două zile şi se termina înscrierea, faci şi tu o cerere şi în 30 de zile îţi dau adeverinţa, că aşa prevede legea, pentru că cine a dat aşa a gândit-o, adică să stea pentru o adeverinţă 30 de zile”, a adăugat Baciu.
Premier numai cu realizări
Premierul Viorica Dăncilă a prezentat realizările Guvernului PSD, indiferent de cine a fost prim-ministru.
„Agricultura şi dezvoltarea satului românesc reprezintă o prioritate absolută în programul de guvernare. Urmărim ca prin noile politici agricole sectorul agricol să devină un motor de creştere economică şi o sursă de locuri de muncă pentru populaţia din mediul rural, odată cu garantarea veniturilor agricultorilor, pentru a evita migraţia din mediul rural. Accelerarea modernizării agriculturii pentru a se asigura o hrană sănătoasă, necesară întregii populaţii, recâştigarea pieţei interne, un trai decent al fermierilor, reducerea importurilor şi creşterea exporturilor de produse agroalimentare sunt deziderate pe care le urmărim a fi îndeplinite”, a declarat Dăncilă, la Conferinţa Naţională a Agricultorilor.
Dăncilă a ținut să precizeze și reușitele din mandatul săi, mai exact faptul că, doar în anul 2018, circa 2,67 miliarde euro au fost primite de agricultură, „o performanţă unic”, a spus înaltul oficial.
Dar cel mai important este faptul că premierul a anunțat clar care este politica României cu privire la subvențiile agricole 2020-2027.
„Am apreciat faptul că Politica de Coeziune şi Politica Agricolă comună rămân principalele priorităţi investiţionale în viitorul buget, însă nu putem spune că ne simţim confortabil cu reducerea alocărilor pentru cele două politici. Mai ales în termeni reali, acestea par a fi mult mai mari decât procentele anunţate (…) În calitate de prim-ministru, voi susţine ca politica agricolă comună să continue să fie o politică puternică, bazată pe cei doi piloni, cu o alocare bugetară la fel de consistentă ca până în prezent (…). România nu poate accepta o politică agricolă comună fără Pilonul II-Dezvoltare rurală sau cu diminuarea obiectivelor şi a ariei de aplicabilitate a programelor naţionale de dezvoltare rurală”, a mai afirmat premierul Viorica Dăncilă.
Vești despre cadastru
Circa patru milioane hectare de terenuri agricole sunt în prezent cadastrate, iar la nivelul ţării există contracte cu peste 2.000 de UAT-uri, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, informează Agerpres.
„Cadastrul este o operaţiune grea, sunt bani mulţi alocaţi prin POR, de la UE, dar sunt şi de la bugetul statului. Sunt peste 400 de milioane de euro. Este o acţiune la nivelul ţării; s-au făcut contracte cu peste 2.000 de UAT-uri. E o lucrare complexă, complicată, dar ea a trebuit făcută şi iată că şi efortul acesta bugetar justifică necesitatea executării unei asemenea lucrări de o astfel de amplitudine şi complexitate”, a spus Daea, la finalul Conferinţei Naţionale a Agricultorilor, unde s-a pus problema cadastrării terenurilor agricole.
Întrebat la cât se ridică suprafaţa agricolă cadastrată, şeful MADR a răspuns: „Undeva la 40%. Sunt cifre relative, ele se modifică de la o zi la alta, dar undeva la patru milioane hectare sunt cadastrate”.
Daea a menţionat că această acţiune de cadastrare se face de către specialiştii de la cadastru, împreună cu autorităţile locale, care descifrează fiecare situaţie, pentru a vedea care este statutul juridic şi „care este starea de fapt”.
„Ce am făcut noi la Ministerul Agriculturii şi ce ordin am dat eu în ţară? A fost acela ca toţi specialiştii de la Agricultură, când ajung echipele de cadastru care vor executa această lucrare, să fie la faţa locului, să mobilizeze proprietarii să îşi recunoască parcelele în timpul acela scurt şi să fie autentic procesul de realizare a acestei acţiuni foarte complexe şi nu sunt uşor de executat”, a explicat Daea.
Cadastrul terenurilor agricole sunt foarte important, pentru că, în lipsa lui, fermierii români nu vor mai putea primi subvenții începând cu 2020.
