Agricultura României a înregistrat progrese de necontestat, dar există mari divergențe în ceea ce privește posibilitatea de dezvoltare pe care ar fi putut să o aibă. Aceasta este concluzia dezbaterii organizate de PRIA, „Cum creștem agricultura României și cum încurajăm fermierii români?”. Dacă reprezentanții Ministerului Agriculturii s-au putut lăuda cu recolte istorice și programe ambițioase, opoziția a atras atenția asupra politicilor financiare păguboase pe care Guvernul le promovează. Reprezentanții fermierilor sunt imparțiali și acuză toți politicienii care, de-a lungul timpului, au luat decizii proaste pentru agricultură.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are o listă lungă cu măsuri îndeplinite, iar pentru anul viitor sunt stabilite alte proiecte de realizat, a susținut Mihai Vișan, secretar de stat în minister, joi, la conferința PRIA Agriculture. De la asigurarea fondurilor pentru subvenții și a apei pentru irigații, la sistemul antigrindină și programul pentru tomate, oficialul de la Agricultură a trecut totul în revistă. Pentru 2018, se are în vedere derularea unor programe cu relevanță în zootehnie, precum cele referitoare la vaci, oi și porci, special pentru mangalițe.
Totuși, recoltele din sector vegetal au fost „vedetele”. „În ceea ce priveşte producţia agricolă în 2017, am obţinut producţii foarte bune în acest an la grâu, rapiţă, mazăre, orz, cele mai mari din istoria ţării, agricultorii beneficiind atât de subvenţii la timp, cât şi de o vreme favorabilă în majoritatea regiunilor”, a spus Mihai Vişan. Potrivit acestuia, subvenţiile pentru campania anului 2016 s-au acordat în totalitate până pe 31 martie, cererile pentru campania 2017 au fost depuse până la 15 mai, iar avansurile vor fi acordate începând cu 16 octombrie, în timp ce plata regulară se va face până la 31 martie 2018. De asemenea, reprezentantul MADR a subliniat că fondurile europene atrase în domeniul agriculturii se cifrează în acest an la 1,77 miliarde de euro.
„Export de creștere de salarii”
„Cele două agenții de plăți (Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) ar trebui felicitate, în primul rând”, a declarat Daniel Constantin, fost ministru al Agriculturii și al Mediului, referindu-se la eforturile autorităților. „Important este ca și în perioada următoare să avem stabilitate economică, iar subvențiile să vină la timp”, a spus fostul ministru.
Pe de altă parte, Daniel Constantin a ținut să atragă atenția asupra creşterii economice a României, care este foarte mare, dar bazată exclusiv pe consum.
„Balanţa comercială, mă uit şi nu îmi place ce văd. La şase luni de zile am văzut că importurile au crescut de trei ori mai mult exporturile. E de fapt o constantă a economiei româneşti ce se întâmplă în acest an. Ne bucurăm cu toţii că avem creştere economică, 5,6%, dar este o creştere economică bazată exclusiv pe consum. Ce se întâmplă în realitate? Creşterile de salarii, de pensii, banii pe care îi câştigăm cu toţii în plus se duc pe produse, românii consumă, populaţia consumă, dar din păcate mare parte a produselor, după cum constatăm, pe nivelul importurilor, mare parte a produselor sunt din exterior. Cu alte cuvinte exportăm creşterea de salarii”, a declarat Daniel Constantin.
Listă de doleanțe
Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), a fost cel mai vehement în ceea ce privește evoluția agriculturii. Chiar dacă rezultatele „provizorii” din acest an arată excelent, fermierul este de părere că agricultura ar fi trebuit să fie mult mai dezvoltată decât este în prezent. „Sunt soluții care trebuiau aplicate demult. Sunt aceeași oameni care spun <Trebuie să se facă!>, dar nu fac nimic”, a acuzat Baciu.
Lista solicitărilor agricultorilor este aceeași de mai mulți ani, plecând de la eliminarea impozitării subvențiilor și până la acordarea de despăgubiri pentru pagubele produse de animale sălbatice, fără a uita problema cu vânzarea terenurilor către străini. Această din urmă situație s-a acutizat începând cu 2014, când s-a liberalizat vânzarea către persoane fizice străine, dar mai ales de când fermierii români au mai mulți bani și pot cumpăra pământ.
Fostul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin, a ținut să precizeze că majoritatea covârșitoare a terenurilor au fost cumpărate de către societăți comerciale cu acționariat străin, începând cu anul 2007.
Cât privește irigațiile, nivelul investițiilor este foarte mic față de necesar, susține Baciu. „Venim din urmă şi tot vorbim şi vorbim de Legea irigaţiilor, de legea aia, de legea aia. Ce irigaţii, domnule?! Îţi trebuie 50 de miliarde de euro ca să refaci sistemul naţional de irigaţii şi noi tot umplem televizoarele cu un miliard pe şapte ani. Ce am făcut? Noroc că mai mult se gândeşte ăl de sus la noi, decât noi la noi”, a spus acesta.
La rândul său, fostul ministrul al Agriculturii Daniel Constantin a declarat că prin PNDR 2014 – 2020 s-au alocat 435 de milioane de euro pentru irigaţii şi actualul minister are o provocare uriaşă. „S-au deschis abia acum sesiunile pentru Organizaţiile Utilizatorilor de Apă, s-au alocat 150 de milioane şi nu sunt proiecte decât pentru 80, din câte ştiu. Deci, aici este provocarea: să îi cheltuim pe cei pe care noi i-am negociat”, a subliniat Constantin. Potrivit fostului şef de la Agricultură, suma de un miliard de euro este suficientă pentru reabilitarea infrastructurii acelor hectare viabile din punct de vedere economic.
Premiere
Conferința a avut parte și de Gala PRIA Romanian Farmers, în care au fost recunoscute meritele unora dintre cei mai reprezentativi jucători din domeniu.
Premiul pentru cercetare a fost acordat lui Costel Vânătoru, de la Stațiunea de Cercetare Legumicolă Buzău, rezulatele activității sale fiind dintre cele mai aplaudate.
„Cercetarea trece prin momente grele. Toate guvernele de după 1990 au întors spatele la cercetarea românească, dar trebuie să ne întoarcem la cercetarea românească pentru că am spus-o şi o spun: dacă un motor sau o maşină merge foarte bine în România, în Alaska, în Africa sau în alt colţ al lumii, un soi, o tehnologie nu produce la fel de bine în România ca în alte regiuni geografice”, a declarat Costel Vânătoru la decernarea premiului. „Avem nevoie de cercetare românească, avem nevoie de cercetare care să producă soiuri, hibrizi, tehnologii pentru ţara noastră, altfel, sigur, fermierii noştri sunt nevoiţi să cumpere tehnologii din afară, genetică din afară. Şi trebuie să ştiţi că putem face agricultură în România, putem face cercetare, putem face performanţă în România. Probabil că este foarte greu să faci în România avioane invizibile, dar seminţe de plante, de legume, de cereale putem face în România”, a spus Costel Vânătoru.
Au mai fost premiați Federația Romovis, pentru promovarea, dezvoltarea și sprijunul sectorului, Mihai Petcu, pentru productivitate și rezultate excelente în zootehnie, și Laurențiu Baciu, pentru meritele și rezultatele constante în beneficiul fermierilor români, pentru profesioalism și rezultate excelente la cultura porumbului.
Pentru întreaga activitate în agricultură, leadership și diversitatea portofoliului a fost premiat Vasile Lungu, Cooperativa Agricolă Tomatina a fost recompensată pentru inițiativa de succes în asocierea mai multor fermieri de talie mică, iar Dan Loagăr pentru perseverență și rezultate deosebite în legumicultură.
Emil Dumitru a fost premiat pentru că militează ca agriculturii să înțeleagă faptul că legislația națională și cea comunitară sunt foarte importante, Florin Dumitru pentru seriozitate și continuitate în ceea ce privește activitățile în fermp, dar și pentru relațiile comerciale, iar Claudiu Frânc pentru că a demonstrat că, prin eficientizarea și modernizare, se pot obține rezultate excelente în agricultură.
