Este aproape o certitudine că fermierii nu vor avea parte de despăgubiri pentru pagubele produse de secetă anul trecut culturilor însămânțate în primăvară. În piață, se vehicula informația precum că bugetul Ministerului Agriculturii nu prevede și sumele necesare pentru despăgubiri. Azi, la congresul anual al Asociației Producătorilor de Porumb din România, ministrul Agriculturii a pasat responsabilitatea despăgubirilor către Ministerul de Finanțe, tăind aproape orice speranță ca agricultorii să primească vreun ban în contul pagubelor înregistrate la porumb și floarea soarelui.
„Guvernul ar trebui să facă un efort și să ajute fermierii. Știm că sunt contrângeri, dar, dacă vor fi condiții mai bune, sigur la vară agricultorii vor veni cu rezultate mai bune”, a declarat Nicolae Sitaru, președintele Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), la Congresul Anual Internațional „De la Fermieri pentru Fermieri”, ce s-a desfășurat joi, 11 februarie, la București.
De altfel, Nicolae Sitaru a ținut să atragă atenția asupra impactului dezastruos pe care seceta l-a avut asupra producțiilor agricole în 2020, dar previziunile sunt optimiste pentru acest an. „Rezerva de apă se reface”, a spus acesta. „Sper ca Ministerul Agriculturii să vină în sprijinul celor afectați și despăgubirile să intre în conturile fermierilor”, a afirmat președintele APPR.
Abia după o întrebare directă, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, prezent la lucrările congresului, a avut o poziție față de informațiile din piață care susțin că bugetul ministerului nu prevede sumele necesare pentru plata despăgubirilor promise.
„Nu știu dacă am banii pentru despăgubiri. Noi am făcut bugetul încă de anul trecut și l-am trimis la Ministerul de Finanțe. Nu știu dacă se taie. Vom vedea bugetul”, a spus ministrul Agriculturii. Previziune pentru bugetul de stat 2021 sunt sumbre, fiind avansate mai multe măsuri de austeritate, pentru că nu sunt bani.
Banii în discuție sunt cei pentru despăgubirile la culturile de primăvară, porumb și floarea soarelui în special. Datele vehiculate tot de Ministerul Agriculturii arată că, în 2020, au fost afectate aproximativ un milion de hectare însămânțate în primăvară, pentru care ar fi nevoie de circa un miliard de lei pentru despăgubiri. Procedurile de inventariere a pagubelor au fost demarate din vara anului trecut. Tot timpul, autoritățile au spus că vor fi despăgubiri, dar că vor fi plătite în 2021. Pentru grâul semănat în toamna lui 2019, statul a acordat despăgubiri, dar nu în totalitate, având o restanță de 8% din totalul calculat.
Preocupări
Preocupările agricultorilor se îndreaptă către noile Politici Agricole Comune, „de care vom depinde cum vom trăi și cum vom produce în agricultură”. Președintele APPR a ținut să atragă atenția asupra implicațiilor Pactului Ecologic European (numit și Green Deal) cu care PAC se armonizează. Prin acest Pact, s-au stabilit ținte extrem de ambițioase privind protecția mediului, cu impact major asupra celor mai multe domenii de activitate.
„Green Deal trebuie aplicat cu speranța că vom trăi mai bine, dar și cu mare atenție, pentru că se iau măsuri pripite câteodată”, a spus Sitaru. El a dat ca exempu soia modificată genetic, ce este folosită pe scară largă în Uniunea Europeană, dar este importată din alte părți ale lumii; în schimb, în Europa este interzis să se cultive. Până la aderare, România era cel mai mare producător de soia modificată genetic din Europa, condițiile pedo-climatice favorizând această cultură. Pe de altă parte, mare vâlvă a făcut gâsca cu gât roșu, specie protejată, care a produs mari necazuri fermierilor români. Potrivit șefului APPR, în urma explicațiilor prezentate experților de la Bruxelles, s-au decis măsuri benefice atât pentru fermieri, cât și pentru gâscă.
„Soluția pentru aplicarea măsurilor Green Deal este că acestea să intervină numai după studii serioase. Mă bucur că Ministerul Agriculturii a înțeles că porumbul nu poate fi produs dacă nu se tratează sămânța. Noi vrem să folosim alte produse în locul neonicotinoidelor (n.r. – interzise în UE, în România se folosesc cu derogare), dar ele trebuie să existe. De aceea, rog politicienii să analizeze foarte bine înainte să ia o decizie. Vrem să producem alimente pentru toți, iar firmele noastre să fie competitive. S-ar putea să se ajungă să importăm alimente din alte părți, unde nu se respectă condițiile din UE, așa cum se întâmplă acum cu soia”, a spus Nicolae Sitaru.
Cât privește irigațiile, atât de necesare în caz de secetă, așa cum a fost în 2020, președintele APPR ar vrea ca Ministerul Agriculturii să folosească tehnologii noi la reabilitatea sistemelor de irigații. El s-a referit în special la impermeabilizarea canalelor, care ar trebui să se facă „cum trebuie, nu de mântuială Așa, fermierii ar căpăta încredere să facă investiții de 2.000-3.000 de euro în sisteme de udare”.
Șeful APPR a venit și cu idei pentru ca agricultorii să înființeze perdele forestiere, atât de necesare mai ales în sudul țării. Potrivit acestuia, fermierii ar face-o și pe cheltuiala lor, dacă ar fi date legi care să-i și stimuleze. De exemplu, „perdelele forestiere să fie considerate culturi verzi (n.r. – care au statut special și subvenționate ca atare) și nu neapărat pădure, care necesită multe avize și alte asemenea. Și să le putem desființa, dacă este nevoie”, a completat Nicolae Sitaru, președintele APPR, la Conferința Internațională „De la Fermieri pentru Fermieri”.
