Ministerul Agriculturii înregistrează realizări după realizări. Depunerea cererilor pentru subvenții s-au terminat cu succes, fiind primul stat membru al UE care face acest lucru. Investițiile în refacerea sistemului de irigații se fac în avans față de grafic, iar pesticide interzise de Comisia Europeană vor fi folosite în continuare în România până când industria chimică va veni cu alte produse care să le suplinească.
În campania de primire a Cererilor Unice de Plată pentru anul 2018 au fost înregistrate 866.749 cereri, pentru o suprafaţă declarată la plată de circa 9,648 milioane de hectare, 15 mai fiind ultima zi de depunere. Judeţele cu cele mai multe cereri înregistrate sunt: Suceava (47.438 cereri), Dolj (37.344), Bihor (36.432), Maramureş (34.383) şi Botoşani (34.176). Pe lista judeţelor cu cele mai mari suprafeţe solicitate la plată se află: Timiş (527.762,46 hectare), Constanţa (495.029,96 hectare), Teleorman (419.661,07 hectare), Dolj (418.818,68 hectare) şi Călăraşi (375.232,41 hectare).
„Suntem singura ţara din Uniunea Europeană care a încheiat acest greu şi important proces până pe data de 15 mai, în condiţiile în care România deţine peste 36% din exploataţiile existente în UE. Un volum imens de muncă. (…) Nu există niciun fermier care să fii rămas în afara sistemului şi nu există niciun judeţ care să nu se fi încadrat în parametri stabiliţi”, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii, Petre Daea, care a ținut chiar și o videoconferință cu fiecare județ la miezul nopții, după incheierea depunerii cererilor.
„Astfel, prin depunerea de cereri am ajuns să atingem cifra de referinţă de 9,7 milioane de hectare pe care am avut-o în calculaţia UE privind subvenţiile pe unitatea de suprafaţă. Anul trecut s-a reuşit o depăşire cu 218.000 hectare faţă de 2016, iar în 2018 s-a depăşit cu 250.000 hectare faţă de 2017, ceea ce înseamnă peste 450.000 de hectare. Înseamnă bani în plus la fermieri, bani aduşi de la UE pentru ţară, bani care asigură prin folosirea judicioasă a lor sporirea randamentelor la unitatea de suprafaţă şi pe cap de animal, dar şi capitalizarea fermierilor”, a adăugat oficialul MADR.
Bătrânii fac agricultură în România
Ministrul a anunţat că anul acesta este pentru prima dată când a fost instituită o interpretare a datelor în sistem, ceea ce va permite „croirea unor politici agricole în domeniu, capabile să rezolve marile probleme ale agriculturii Ţării Româneşti”.
„Este pentru prima dată când am instituit, azi-noapte, un mod de interpretare a datelor în sistem. Este prima dată când avem exact care sunt fermierii, care este suprafaţa, care este vârsta acestora, pentru a şti ce politici abordăm în domeniu. Din nefericire, nu a fost până acum o asemenea abordare. Nu a fost niciodată o asemenea evidenţă. O avem acum. O evidenţă exactă pe care merită să o prezentăm opiniei publice şi merită să o prelucrăm în vederea croirii unor politici agricole în domeniu, capabile să rezolve marile probleme ale agriculturii Ţării Româneşti”, a adăugat şeful MADR.
Cele mai interesante rezultate se referă la vârsta fermierilor. Din totalul cererilor, mai mult de jumătate, adică 453.630 agricultori au peste 60 de ani, a atras atenția ministrul. Au fost depuse 223.994 fermieri cu vârsta între 61-70 ani, 161.000 fermieri cu vârsta între 71-80 de ani și 64.205 cereri pentru fermieri de 81-90 de ani.
„Avem şi fermieri cu vârste cuprinse între 91 şi 100 de ani, un număr de 4.224. Din nefericire, grupele de vârstă ale fermierilor sub 60 de ani nu au o dinamică pozitivă. Sub 20 de ani avem doar 1.023 de fermieri, între 21 şi 30 de ani – 35.046, între 31 şi 40 de ani – 75.915, între 41 şi 50 de ani – 149.226 fermieri, iar între 51 şi 60 de ani sunt 161.023. Iată un domeniu în care trebuie să abordăm cu multă atenţie, cu mult echilibru, profilul politicilor agricole în perspectiva post 2020. Structurile de specialitate din minister lucrează la politicile agricole specifice Romaniei, a stării de de fapt, având în vedere aceste elemente, dar şi altele, structurate pe date exacte, nu pe sondaje, pentru a profila politici de viitor pentru agricultura Ţării Româneşti”, a adăugat ministrul Agriculturii.
Vești bune pentru irigații
Fermierii vor primi gratuit şi anul acesta apa pentru irigat, a anunţat, miercuri, ministrul Agriculturii, Petre Daea, adăugând că apa a fost introdusă deja pe canale cu o lună mai devreme decât anul trecut, iar până în prezent au fost irigate 26.000 de hectare.
„În prezent avem programul de susţine gratuită sau de pompare fără să plătească ceva fermierul, cu alte cuvinte ducem apa gratuit la staţii de punere sub presiune. Este pentru prima dată în România când a trebuit să dăm apa pe data 14 aprilie. S-a întâmplat la Sistemul Nicoreşti-Tecuci pentru că nu puteam să plantăm din cauza lipsei de umiditate. Acum avem puse în funcţiune toate staţiile unde fermierii au solicitat apă, iar până la această dată sunt peste o mie de kilometri de canal plin cu apă şi se irigă”, a precizat Daea, într-o conferinţă de presă.
În total, vor fi umplute cu apă 2.000 km de canale, achizițiile de enegie electrică, ce reprezintă principalul cost în irigații, au fost făcute la cel mai mic preț de pe piață – 164 lei/MWh, a anunțat Florin Barbu, directorul Administrației Naționale de Îmbunătățiri Funciare.
Pe de altă parte, ministrul a spus că în anumite zone a trebuit scoasă apa în exces de pe culturile agricole iar ANIF a lucrat cu 380 de agregate. „Paradoxal, astăzi, în România, se lucrează şi cu pompe la irigat şi cu agregate de pompare la desecări. În câmp, în general în partea de sud a ţării, sunt şi acum bălţi în anumite locuri, iar la câţiva paşi, nu metri, plantele suferă din cauza apei. Pentru noi nu a fost iarnă s-a lucrat efectiv în staţiile de irigare, în ateliere pentru a face agregate şi a construi mecanisme. Am stat şi în câmp ca să curăţăm canalele prin dragare”, a adăugat şeful de la Agricultură.
„Suntem pregătiţi în acest an să dăm apa, iar sistemul să funcţioneze pentru 1,2 milioane hectare. Sunt 27 de sisteme, iar acestea nu au funcţionat în ultimii 20 de ani. Vor funcţiona toate în acest an. (…) Este un şantier România în irigaţii. O primă satisfacţie, după foarte mulţi ani, este că anul acesta vom iriga din Canalul Siret-Bărăgan”, a mai spus Daea.
Ministrul a adăugat că în paralel se concretizează şi partea de investiţii în sistemele secundare de irigaţii, anunţând că pe măsura 4.3 din PNDR 2014 -2020 este disponibilă o sumă de 435 de milioane de euro de la Uniunea Europeană.
Potrivit datelor MADR, în anul 2018 se vor aloca 26,5 milioane de euro pentru refacerea şi reconstrucţia sistemului naţional de irigaţii din miliardul de euro prevăzut în buget până la finele lui 2020.
România va folosi în continuare neonicotinoide
România trebuie să continue cu substanţele pe care le are pentru tratarea culturii de porumb împotriva dăunătorilor, până când industria chimică va fi în stare să realizeze un alt produs care să răspundă cerinţelor fermierilor români, susţine ministrul Agriculturii, Petre Daea. Acesta a fost întrebat care este poziţia oficială a României în ceea ce priveşte interzicerea neonicotinoidelor, decizie luată de Comisia Europeană în data de 27 aprilie, după o lungă perioadă de timp, România fiind una dintre ţările care au votat împotriva interzicerii.
„Noi ne confruntăm cu o situaţie extraordinară. Măsura aceasta de restricţionare a neonicotinoidelor nu vine bine Românei. România este principala ţară care cultivă porumb sau, exprimându-mă altfel, în România se găseşte cea mai mare suprafaţă cu cultură de porumb şi noi ştim cu ce probleme ne confruntăm, cu ce atacuri de tanymecus (n.r. – gărgăriţa de porumbişte sau răţişoara este unul din cei mai mari dăunători ai culturilor de porumb). Aici poziţia noastră este fără echivoc: trebuie să continuăm cu substanţele pe care le avem până când industria chimică este în stare să realizeze un alt produs care să răspundă cerinţelor fermierilor români”, a spus Daea.
Ministrul Agriculturii a precizat că fermierii români au fost nevoiţi în această primăvară să reînsămânţeze unele suprafeţe din cauza acestui dăunător care le-a retezat culturile.
România a solicitat Comisiei Europene, începând cu anul 2014, derogări pentru tratarea seminţelor cu neonicotinoide în campania de primăvară.
Neonicotinoidele sunt pesticide sistemice, ceea ce înseamnă că sunt absorbite în fiecare celulă a plantelor, astfel încât toate părţile sunt otrăvitoare pentru dăunători. Cercetătorii susţin că aceste pesticide joacă un rol important în decimarea albinelor, fenomen înregistrat în ultimele decenii în toate ţările în care au fost introduse insecticidele pe bază de neonicotinoide. Cercetătorii susţin că numărul albinelor scade semnificativ din cauza folosirii neonicotinoidelor, sporind temerile privind un impact sever asupra furnizării de alimente la nivel global, deoarece albinele au un rol cheie în polenizarea multor culturi.
Anunţul CE a venit după ce în luna martie Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) a confirmat că pesticidele sunt dăunătoare pentru albine, sprijinind astfel rezultatele unor studii contestate de industrie. Studiul a analizat cele trei tipuri de neonicotinoide – clothianidin, imidacloprid şi thiamethoxam – a căror utilizare a fost restricţionată în UE, în urma informaţiilor publicate de EFSA în 2013.
