Agricultura are un potențial excepțional, semnele de dezvoltare sunt certe, dar este nevoie de investiții pentru a genera valoare adăugată ridicată, este concluzia la care a ajuns președintele Klaus Iohannis, la deschiderea Târgului Indagra. Fermierii nu au ratat prezența președintelui și și-au arătat nemulțumirile, cele mai pregnante fiind cele referitoare la pământ, TVA-ul la subvenții, dar și la disfuncționalitățile pieței.
Marea expoziția anuală a găzduit, în prima sa zi, dezbaterea „Preşedintele României în dialog cu agricultorii”. Cea mai mare susținere din partea fermierierilor a avut-o președintele Iohannis atunci când și-a exprimat îndoiala cu privire la impozitarea subvențiilor.
„Nu mi se pare corect ca subvenţia să fie impozitată. Din moment ce se acordă o subvenţie este un ajutor al statului chiar dacă sunt bani europeni, este un ajutor al statului sau al comunităţii de state pentru oamenii de afaceri şi care este logica să impozitezi? Adică iei dintr-un buzunar şi pui într-altul şi spui că ai făcut o treabă. Nu ai făcut nimic! Se creează o complicaţie birocratică pentru cel care primeşte finanţarea. A, pentru birocraţie este mai simplu aşa! Dar nu vrem să construim o ţară pentru birocraţie. Noi vrem să construim o ţară pentru oameni şi atunci cred că trebuie să analizăm cu cei responsabili la modul cel mai serios cum se poate renunţa la această chestiune care este absolut neuzuală şi în plan european. Nu ştiu dacă mai există o ţară europeană unde subvenţia se impozitează”, a spus președintele Iohannis.
De multă vreme, fermierii vor eliminarea impozității subvențiilor, cea mai blamată taxă fiind TVA-ul. Numai că regulamentele comunitare permit acest lucru. În plus, recent, un reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice a precizat, la un seminat pe teme agricole, că fermierii nu au nimic de păgubit prin aplicare acestor prevederi pentru că subvențiile se dau pentru compensarea pierderilor generate de costurile de producție, iar acestea sunt purtătoare de TVA, deci se compensează.
Irigațiile, pe primul plan
Președintele României și-a manifestat înțelegerea deplină față de dorințele fermierilor; în privința irigațiilor, cel mai arzător subiect din agricultură, consideră că este foarte important să se demareze de urgență Programul naţional de reabilitate a sistemului principal de irigaţii.
„Trebuie să ieşim odată şi odată din paradigma nefastă în care plătim despăgubiri: primăvara pentru inundaţii şi vara pentru secetă. Este trist, dar aceasta este consecinţa faptului că România nu a avut o viziune clară şi o strategie eficientă în privinţa unor sisteme de irigaţii inteligente, adaptate noilor condiţii. Este important să fie demarat de urgenţă Programul naţional de reabilitare a sistemului principal de irigaţii, aprobat de Guvern chiar săptămâna trecută”, a spus Iohannis, la dezbaterea „Preşedintele României în dialog cu agricultorii”.
Fermierii și-au arătat nemulțumirea față de prețul la energie și apa pentru irigații, care ar fi fost rentabile numai dacă ai fi cultivat „mac și canabis”.
Drept de preempțiune
Pentru cea mai mare preocupare a fermierilor, vânzarea terenurilor către străini, președintele Iohannis le-a ținut partea, manifestându-și preocuparea față de procentul mare de teren ajuns în proprietatea altor cetățeni decât cei români.
„Aflu de ministrul Agriuculturii că 30% din teren are proprietari alți cetățeni decât cei români. Este un lucru care mă îngrijorează”, a spus președintele.
Pentru rezolvarea problemei, șeful statului consideră că trebuie să avem o abordare pragmatică, dar în acelaşi timp europeană. Suntem în UE, nu putem să ne închidem, să revenim la izolaţionism, dar nu ne opreşte nimeni să facem o legislaţie care să permită românilor să stabilească ce se întâmplă în România. Un minim necesar este un drept de preempţiune pentru cei care reprezintă statul sau comunitatea, iar, dacă nici statul, nici comunitatea nu au interes într-o anumită parcelă care se vinde, atunci, sigur, putem să ne gândim cum mergem mai departe, dar nu cred că se poate merge la infinit aşa, că ne trezim că ne uităm la pământ şi ne întrebăm al cui o fi, că al nostru nu mai e. Este clar că printr-o legislaţie care ne protejează, dar este în acelaşi timp şi europeană, putem să rezolvăm această chestiune care este foarte sensibilă”, a precizat președintele României.
