Legea privind conversia creditelor din franci elveţieni în lei a primit votul final din partea deputaţilor, înregistrându-se 248 de voturi ”pentru”, niciunul împotrivă şi nicio abţinere, după ce atât pragul de 250.000 de franci, cât şi gradul de îndatorare de 50% au fost eliminate. Proiectul adoptat de Parlament prevede conversia creditelor ipotecare în franci elveţieni la cursul de schimb al BNR valabil la data încheierii contractului. Camera Deputaţilor este decizională în acest caz, urmând ca legea să meargă la promulgare la preşedintele Iohannis.
Luni, în şedinţa reunită a comisiilor juridică şi de buget finanţe, deputaţii au eliminat pragul de 250.000 de franci elveţieni, introdus săptămâna trecută de PSD. Eliminarea pragului a fost votată la cererea preşedintelui PSD, Liviu Dragnea.
Tot luni, deputaţii au adus şi modificări menite să clarifice textul legii şi să permită ca toţi consumatorii care au contractat credite în franci elveţieni să poată beneficia de prezenta lege. Asftel, deputaţii au eliminat data de referinţă de 15 ianuarie 2015 şi au decis că „la cererea consumatorilor băncile care au procedat la conversia creditelor în franci elveţieni pot să revină la contractul în franci elveţieni şi vor efectua conversia în condiţiile prezentei legi”.
Potrivit modificărilor făcute de comisie, conversia ar urma să se facă prin act adiţional la contractul de credit la cursul de schimb la data încheierii contractului, deputaţii eliminând sintagma ”prin hotărâre judecătorească”.
Deputaţii nu au fost însă de acord ca perioada de implementare a legii conversiei creditelor în franci elveţieni să fie mai mică de 60 de zile, aşa cum prevede textul iniţial al proiectului.
Săptămâna trecută, marţi, deputaţii au eliminat şi gradul de îndatorare de 50%, condiţie introdusă de PSD pentru a putea beneficia de legea conversiei. La fel ca pragul de 250.000 de franci, şi gradul de îndatorare a fost eliminat tot la cererea preşedintelui PSD, Liviu Dragnea.
Reacţia băncilor
Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) şi-a exprimat îngrijorarea față de adoptarea proiectului de lege privind conversia împrumuturilor în franci elvețieni la cursul de la data acordării creditelor și speră ca autoritățile în drept să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la acest act normativ.
„Ne exprimăm speranța că autoritățile în drept de a sesiza Curtea Constituțională vor uza de aceste prerogative, pentru a evita consecințe ce vor afecta atât băncile cât și consumatorii prin deteriorarea situațiilor financiare ale celor dintâi, care se vor răsfrânge asupra capacității de creditare ale celor din urmă, cât și prin scăderea nivelului de predictibilitate legislativă și, deci, a scăderii atractivității României ca destinație de investiții în general”, se arată într-un comunicat al CPBR.
În plus, CPBR susține că, la fel ca și în cazul adoptării Legii nr. 77/2016 (Legea Dării în Plată), va întreprinde toate demersurile pentru a sesiza autorităților în drept relativ la ceea ce constituie, în opinia sa, aspectele de neconstituționalitate ale acestei legi, printre care menționează aplicarea retroactivă, lipsa de previzibilitate și ingerințele asupra dreptului de proprietate al unora dintre instituțiile de credit.
„Aceste premise creează, din nou, un precedent periculos declanșat de motivații false, se situează împotriva legislației europene în domeniu, însă induc și hazard moral printre diferitele categorii de debitori, consecințele unei asemenea legi putând genera costuri imense, atât materiale cât și de predictibilitate”, se subliniază în comunicat.
Totodată, reprezentanții CPBR mai spun că organizația a susținut în mod repetat că băncile sale membre sunt de acord asupra necesității măsurilor de sprijin a consumatorilor supra-îndatorați afectați de evoluțiile economice și financiare globale, mai ales a celor care au contractat credite pentru a-și achiziționa un imobil în care locuiesc, însă orice astfel de măsuri trebuie întreprinse de o manieră sustenabilă atât economic cât și legal, inclusiv constituțional și fără a afecta pe termen mediu și lung mediul investițional și social din România.
„În acest sens, CPBR a propus comisiilor de specialitate ale Parlamentului României crearea unui Grup de Lucru inter-instituțional cu reprezentanți din toate zonele de interes, inclusiv din partea consumatorilor, care să ajute la identificarea corectă a cazurilor de supraîndatorare și să analizeze premisele necesare extinderii soluțiilor comerciale bilaterale implementate de către numeroase instituții bancare din România prin care a fost deja posibilă reducerea poverii financiare a sute de mii de consumatori”, se mai arată în documentul citat.
De asemenea, CPBR susține că, în apelurile sale adresate membrilor Parlamentului României, a subliniat faptul că dincolo de interesele particulare și pe termen scurt ale unor consumatori, orice măsuri gândite la nivel de portofoliu de credite trebuie să fie bine fundamentate și analizate astfel încât să se evite dezechilibre pe piața creditării și chiar și între debitorii băncilor.
„În mod special dorim să atragem atenția asupra pericolului de a crea, pe de o parte, inechități între consumatorii care nu-și mai pot rambursa creditele și cei care nu mai doresc să și le achite, iar pe de altă parte o inegalitate vădită între clienții care au ales creditele în RON, la dobânzi ridicate dar fără risc valutar, și clienții care au ales creditele în valută, cu dobânzi mai mici dar cu risc valutar”, se subliniază în comunicat.
Reacţia preşedintelui
Președintele Klaus Iohannis a declarat că va analiza împreună cu părțile implicate proiectele de lege privind conversia creditelor în franci elvețieni și eliminarea a 102 taxe iar apoi va face aprecieri asupra acestora.
„Eu nu cred că este bine să fac eu acum o apreciere paușală a acestor inițiative, care, așa cum spuneți, pot fi unele denumite populiste. Împreună cu echipa mea, voi lua fiecare act normativ în parte, vom analiza, vom cere opinia și celorlalte părți implicate. De exemplu, când vorbim despre conversia francilor cu siguranță voi cere din zona bancară o opinie și, în momentul în care vom avea o analiză completă pe care o considerăm corectă, voi face aprecieri asupra acestor acte normative”, a spus Iohannis, întrebat dacă aceste proiecte de lege pot fi considerate a avea tentă populistă.
Deprecierea leului faţă de francul elveţian, după 2007-2008, a făcut tot mai dificil pentru împrumutaţii dependenţi de veniturile în lei să îşi plătească ratele la credite, mai ales în cazul celor ipotecare. La cursul Băncii Naţionale a României (BNR), un franc elveţian valora în jur de 1,9-2 lei în 2007 şi 2,2-2,4 lei în 2008. În prezent, nivelul francului este de două ori mai mare decât valoarea la care s-au acordat creditele.
Creditele ipotecare contractate de persoane fizice reprezintă cea mai mare parte a împrumuturilor în franci elveţieni. Datele Băncii Naţionale a României arată că raportul mediu între rate şi venituri pentru împrumutaţii ipotecari în franci elveţieni este ridicat, de 60%, iar 12,9% din creditele ipotecare în franci erau neperformante la sfârşitul lui 2015.
Discuţiile din România referitoare la conversia acestor credite au loc de mai mult timp. Potrivit BNR, conversia tuturor împrumuturilor în franci elveţieni la cursul de la data acordării va costa sectorul bancar 2,4 miliarde de lei (540 milioane euro). Suma este echivalentă cu aproximativ 50% din profitul net anual din 2016, bazat pe datele aferente primului semestru.
Conform datelor BNR, la sfârşitul lunii august, în sectorul bancar românesc existau împrumuturi în franci elveţieni echivalente cu 4,7 miliarde de lei, resoectiv 4,2% din totalul creditelor contractate de populaţie pentru locuinţe. Circa 90% din creditele în franci elveţieni au fost acordate în perioada 2005-2008, când mai multe bănci au promovat acest produs, pe fondul boom-ului creditării.
În prezent, rata de credite neperformante la creditele în franci este de 33%, însă pentru 80% din credite, nu există întârzieri la plată mai mari de 60 de zile, arată datele BNR. Totuşi, numărul acestor credite şi valoare lor a scăzut puternic în ultimii opt ani.
Astfel, datele prezentate în documentul BNR arată că la finalul anului 2008 existau 119.748 credite în franci elveţieni acordate unor persoane fizice, în timp ce la finalul lunii iulie 2016, numărul scăzuse la doar 53.794, din care 12.510 credite ipotecare şi 13.523 credite de consum garantate cu ipoteci, deţinute de 51.334 debitori.
