Gazprom estimează pentru anul viitor un preţ mediu de 200 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, cel mai mic preţ din ultimii 10 ani. Pe de altă parte, OMV, “patronul” Petrom, discută cu Gazprom un schimb de active, ceea ce nu exclude posibilitatea ca Petrom să treacă la ruşi.
Grupul rus Gazprom şi-a alcătuit bugetul pentru 2016 pe baza unui preţ estimativ la gaze naturale în Europa, principala sa piaţă de export, de 200 dolari/1.000 mc, mai puţin decât preţul mediu de 238 dolari/1.000 mc estimat pentru acest an şi cel de 349 dolari/1.000 mc din 2014, au declarat surse din interiorul companiei pentru Bloomberg, transmite Agerpres.
Gazprom asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei, iar exporturile sale spre piaţa europeană asigură aproximativ 40% din veniturile sale anuale, de peste 100 de miliarde de dolari. În prezent, însă, grupul rus se confruntă cu scăderi de preţuri peste hotare, în condiţiile în care, în majoritatea contractelor sale, preţul gazelor naturale este legat de evoluţia preţului petrolului, cu un decalaj de şase, până la nouă luni. Preţul ţiţeiului Brent a scăzut cu 16% în acest an, după o reducere de 48% în 2014. În plus, Gazprom se confruntă şi cu o competiţie crescută, pe măsură ce SUA se pregătesc să exporte primele cantităţi de gaz natural lichefiat din Golful Mexic.
“Estimările Gazprom par rezonabile”, a declarat Alexei Kokin, analist la UralSib Financial Corp. Kokin a apreciat, însă, că Rusia are capacitatea de a-şi menţine cota de piaţă în Europa, având în vedere preţurile scăzute la gaze în 2016, chiar şi în condiţiile unei supra-oferte de GNL.
Exporturile Gazprom spre Europa ar urma să rămână stabile la aproximativ 160 de miliarde metri cubi în 2016. În schimb, Gazprom intenţionează ca, în următorii patru-cinci ani, să cheltuie peste 50 de miliarde de dolari pentru construcţia unor noi rute de export: un nou gazoduct spre Germania via Marea Baltică, o conductă spre Turcia via Marea Neagră şi o rută de export spre China, la care ar urma să se adauge şi dezvoltarea unor noi zăcăminte, care să alimenteze conducta spre China.
Schimb de active
La Viena a avut loc o întâlnire de lucru între preşedintele Gazprom, Alexei Miller, şi directorul general de la OMV, germanul Rainer Seele, ocazie cu care s-a discutat despre posibilitatea cooperării celor două companii la proiectul gazoductului Nord Stream 2, precum şi despre un posibil schimb de active.
Reamintim, grupul austriac OMV este acţionarul majoritar al Petrom, cu o participaţie de 51,01%. Ministerul Economiei deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea – 20,11%, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare – 2,03%, iar 6,21% se tranzacţionează liber, la Bursa de Valori Bucureşti. Petrom este cea mai mare companie românească de petrol şi gaze, cu activităţi în sectoarele Explorare şi Producţie, Rafinare şi Produse Petrochimice, Marketing, Gaze Naturale şi Energie.
Cum Petrom este un activ al OMV, nu este exclus ca preconizatul schimb de active cu Gazprom să se refere şi la Petrom. Astfel, după de a depus o ofertă preliminară neangajantă în anul 2004, dar a pierdut privatizarea în favoarea OMV, Gazprom ar putea, totuşi, prelua Petrom.
Noul director general al grupului energetic austriac OMV, germanul Rainer Seele, fost şef la Wintershall, companie cu care Gazprom are vechi relaţii, a declarat că, în opinia sa, Rusia şi Orientul Mijlociu sunt regiunile prioritare, în timp ce Marea Nordului nu mai ocupă un loc central, transmite APA. “Există două zone din lume care au depozite cu costuri reduse, Orientul Mijlociu şi Rusia. Noi ne îndreptăm spre ambele regiuni, de aceea zbor atât de des la Abu Dhabi, Iran şi Rusia”, a declarat Seele pentru cotidianul austriac „Standard”.
În ceea ce priveşte o posibilă intrare a OMV într-un câmp de gaze din Siberia, aceasta ar necesita o investiţie de două miliarde de euro. „Tot ceea ce am discutat până acum cu partenerii noştri ruşi arată pentru noi foarte atractiv din punct de vedere economic”, a declarat CEO-ul OMV. Spre deosebire de producţia în Norvegia, costurile din Rusia sunt de 10 ori mai mici, iar deprecierea rublei ruseşti este şi ea de ajutor. Totuţi, Seele vrea să continue proiectele pe care OMV le are în desfăşurare în Norvegia, dar subliniază că accentul noilor proiecte “nu se va situa neapărat în zona cu costuri ridicate, care este Marea Nordului”.
Săptămâna trecută, grupul OMV a avertizat că, în trimestrul al treilea, va înregistra costuri speciale de aproximativ un miliard de euro, care reflectă “pagubele” produse valorii zăcămintelor sale petroliere şi echipamentelor, în urma declinului preţului ţiţeiului. OMV a precizat că rezultatele sale financiare pe trimestrul al treilea urmează a fi date publicităţii în data de 5 noiembrie.
Pe de altă parte, Gazprom şi OMV au semnat un memorandum de înţelegere cu privire la posibilitatea aprovizionării cu petrol a grupului austriac de către companiile din portofoliul concernului rus, informează un comunicat de presă.
OMV primeşte deja petrol din Rusia, dar, până acum, nu a existat niciun acord de livrare cu Gazprom. OMV speră să ajungă la un astfel de acord în lunile următoare. Între Gazprom şi OMV există, încă din 1968, un acord de furnizare de gaze naturale. În ceea ce priveşte livrările de petrol, cele mai mari cantităţi OMV le primeşte în prezent din România şi Kazahstan.
Luna trecută, Gazprom şi cinci companii energetice europene (printre care se numără şi OMV) au semnat un acord de principiu pentru dublarea capacităţii gazoductului Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania via Marea Baltică, până la 110 miliarde meri cubi pe an, începând din 2019.
