FMI recomandă Guvernului să ajusteze măsurile de relaxare fiscală din proiectul Codului Fiscal, întrucât tăierea cheluielilor pentru compensarea măsurilor nu va fi suficientă să acopere golul generat la buget începând de anul viitor, a declarat reprezentantul rezident în România, Guillermo Tolosa.
„Discuţiile din cadrul misiunii tehnice au mers bine, am făcut progrese mari în a înţelege situaţia fiscală, am descoperit însă că va apărea un gol semnificativ la venituri în 2016. Credem că ţintele Guvernului pentru acest an vor fi atinse, dar pentru anul viitor este mult de lucru pentru a fi capabil să-şi atingă obiectivele”, a afirmat Tolosa, citat de Mediafax.
O misiune tehnică formată din reprezentanţii FMI, CE şi Banca Mondială s-a aflat la Bucureşti în perioada 19-26 mai, având întrevederi în principal la Guvern, Parlament şi BNR pentru discuţii pe marginea măsurilor de relaxare fiscală prevăzute în proiectul noului Cod Fiscal, inclusiv reducerea TVA, precum şi planul de măsuri de reformă în economie, angajamente prevăzute în programul cu instituţiile financiare internaţionale.
Tolosa a arătat că deficitul bugetar în 2016 este considerabil, estimând astfel că proiectul de Cod Fiscal în forma actuală va trebui revizuit semnificativ, întrucât doar prin tăierea cheltuielilor pentru compensarea măsurilor nu se va acoperi golul creat.
El a sugerat că unele măsuri ar trebui revizuite sau chiar eliminate.
Pentru ca programul să continue cu succes, FMI aşteapă de la Guvernul României îmbunătăţiri viitoare, astfel încât să poată fi modificată proiecţia asupra deficitului şi Guvernul să se încadreze în ţinte.
Deficitul anticipat pentru anul viitor este în jur de 3%.
De altfel, la sosirea misiunii tehnice, FMI şi CE şi-au exprimat rezerve în ceea ce priveşte măsurile ambiţioase de relaxare fiscală, instituţiile financiare internaţionale fiind sceptice că Guvernul va avea capacitatea să compenseze veniturile la buget în urma reducerii taxelor, în special a TVA.
Instituţiile internaţionale nu cred în creşterea automată a veniturilor din tăierea taxelor şi aşteaptă soluţii pentru acoperirea golurilor.
De asemenea, la misiunile anterioare ale FMI în România, cele două părţi nu au căzut de acord asupra liberalizării preţurilor pe piaţa gazelor şi asupra problemelor de la complexurile energetice Oltenia şi Hunedoara.
„Am petrecut destul de mult timp analizând şi agenda structurală. Am văzut ceva progrese în ceea ce priveşte preţul la energie şi situaţia companiilor de stat din sectorul energiei, unde au fost luate recent nişte decizii. Cu certitudine, sectorul de energie este în mijlocul preocupărilor noastre, are pierderi mari şi credem că trebuie să avem o înţelegere profundă de ce există aceste pierderi şi să se ia măsuri pentru a rezolva problemele. (…) Recomandăm Guvernului să întreprindă studiile şi analizele necesare pentru a restabili viabilitatea acestor companii (Oltenia şi Hunedoara – n.r.) pentru că acum sunt compromise”, a mai spus Tolosa.
Al treilea acord încheiat cu instituţiile financiare internaţionale în 2013, de tip stand-by, în valoare de 4 miliarde euro, expiră pe 27 septembrie, cu posibilitatea ca România să nu încheie toate reformele la care s-a angajat.
Reprezentanţii Fondului şi ai CE se aşteaptă ca o parte dintre obiectivele asumate să fie atinse, iar pentru acest lucru Guvernul să găsească soluţii pentru rezolvarea unei părţi dintre probleme, astfel încât programul să poată fi evaluat înainte de a expira.
Aceştia urmau să programeze o nouă misiune pentru evaluarea acordului, după ce analizau progresele şi măsurile propuse de Guvern, dorind să se asigure că reformele nu vor afecta obiectivele României pe termen mediu.
În a doua parte a lunii iunie este prevăzută o misiune la Bucureşti cu reprezentanţi ai Comisiei Europene.
Astfel, Executivul ar trebui să reevalueze, să amâne sau să elimine o parte dintre măsurile propuse în proiectul Codului Fiscal cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2016, dintre cele mai importante şi cu impact major asupra bugetului fiind reducerea cotei generale de TVA de la 24% la 20%, astfel încât să poată reduce deficitul pentru a se încadra în ţinte.
În condiţiile în care acest lucru nu se întâmplă, misiunea de evaluare ar putea chiar să nu mai aibă loc, iar programul se va încheia fără revizuirea acordului.
Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, declara la jumătatea lunii mai că Guvernul ar putea lua în calcul continuarea parteneriatului cu instituţiile financiare internaţionale dacă actualul acord se încheie cu succes în toamnă, însă ar dori unul mai flexibil, pe modelul polonez.
Întrebat dacă, în urma discuţiilor nu se va ajunge la un acord cu cei de la FMI pe Codul Fiscal, Guvernul va sacrifica acordul cu FMI sau Codul Fiscal, ministrul a spus că Guvernul nu sacrifică nimic şi că trebuie să „facă ceea ce face pentru binele ecnomiei naţionale”.
Mai așteptăm până la adoptarea euro
De asemenea, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, spune că România mai are paşi de parcurs până la adoptarea euro, care trebuie realizată la momentul potrivit, iar până atunci trebuie să se concentreze pe reforme structurale, dar mai ales să evite greşelile privind politicile economice, întrucât corecţiile sunt dureroase.
„Avem multe de făcut pentru a adera la euro la momentul potrivit. (…) România îndeplineşte toate cele patru criterii de la Maastricht, dar marea provocare este să asigurăm stabilitatea acestora în timp. Viitoarea misiune a politicilor economice este să păstreze echilibrele macroeconomice dobândite cu atât de multe eforturi, concentrându-se pe reformele structurale”, a afirmat Isărescu.
El a vorbit despre creşterea eficienţei în sectoarele energiei şi transporturilor, despre rezolvarea problemelor cu şomajul la tineri, prin reforme în educaţie. Totodată, a spus că trebuie îmbunătăţită absorbţia fondurilor europene, precum şi calitatea infrastructurii, respectiv a drumurilor.
Şeful băncii centrale a atras atenţia Guvernulu că orice greşeală de politici economice va genera corecţii dureroase, cu durată în timp.
„Corecţia greşelilor de politici este dureroasă, dificil de explicat şi de înţeles de către publicul larg. Aşa că nu faceţi greşeli, pentru că a le corecta devine dureros”, a punctat Isărescu.
Guvernatorul s-a referit şi la riscurile provenite din contextul geopolitic, de situaţiile din Grecia şi Ucraina, factori care pot influenţa deciziile investitorilor, prin urmare direcţia şi volumul fluxurilor de capital. Acestea ar putea determina fluctuaţii mai mari ale cursului de schimb pentru leu.
De asemenea, divergenţele în creştere dintre politicile monetare practicate de marile bănci centrale la nivel global pot influenţa dinamica fluxurilor de capital şi volatilitatea cursului de schimb.
