Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat că autoritatea vrea să transparentizeze piaţa comerţului cu carburanţi. Oficialul vrea să le propună marilor companii petroliere de pe piața locală să afişeze preţurile la benzină şi motorină pe viitorul site care se va chema „Monitorul preţurilor”. Proiectul va include 70 de categorii şi 180 de tipuri de produse. Într-o lună sau două se vor face deja primele teste. În plus, Consiliul Concurenței va propune Ministerului Transporturilor să afişeze preţurile la benzină şi motorină la capătul fiecărei autostrăzi. Autoritatea vrea totodată să vadă de ce marii retaileri nu deschid benzinării, ca în alte ţări.
“În ţări din vestul Europei, marile lanţuri de magazine au şi benzinării. E o discuţie cu cei de la Carrefour de ce în România nu este atractiv să aibă benzinării. Dacă marile lanţuri de magazine şi-ar deschide benzinării, am vedea o creştere a concurenţei pe această piaţă. Trebuie să vedem care este problema lor, de ce nu li se pare interesant şi să vedem dacă sunt probleme la autorizaţii, dacă se dau prea greu autorizaţiile pentru construcţiile de benzinării. Ne gândim să transparentizăm mai mult piaţa, să afişăm cotaţiile. Vom recomanda şi benzinarilor, să avem o aplicaţie web pe care să poţi să afli preţul la benzină în zona în care te afli. Vrem să sugerăm Ministerului Transporturilor să afişezepe autostradă periodic, să afli care e preţul la benzinăriile pe care le ai în faţă. Vrem să fie mai uşor să se înfiinţeze benzinării şi am vrea ca pe autostrăzi să fie o diversitate, să fie preferate reţele de benzinării care nu sunt déjà prezente pe acea autostradă, să vedem o mai mare concurenţă între benzinării pe măsură ce se dezvoltă reţeaua de autostrăzi”, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.
Potrivit lui Chiriţoiu, sectoarele cu probleme sunt: profesiile liberale şi materialele de construcţii (producătorii de ciment, în special).
Precizăm că, într-un top al amenzilor aplicate de Consiliul Concurenţei în toată istoria sa, cea mai mare este chiar una dată companiilor petroliere, în 2011, când şase companii (OMV Petrom, OMV Petrom Marketing, Lukoil România, Rompetrol Downstream, Mol România Petroleum Products şi ENI România) au fost amendate în total cu 891,72 milioane lei pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale privind eliminarea de pe piaţă a unui sortiment de benzină.
Alte amenzi pe piața carburanților
Consiliul Concurenţei a anunţat că a amendat cu 16,9 milioane lei (aproximativ 3,7 milioane euro) trei companii din domeniul comercializării angro de carburanţi pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale. Companiile au recunoscut însă participarea la înţelegerea anticoncurenţială şi au beneficiat de o reducere a amenzii de 20% (din reducerea maximă de 30% pe care Concurența o poate oferi).
Este vorba de Tinmar Ind SA Bucureşti, care a primit o amendă de 15,28 milioane lei, SC Planoil SRL Bucureşti (1,31 milioane lei) şi SC Planoil Industries SRL Bucureşti (306.933 lei). În cadrul investigaţiei, autoritatea de concurenţă a constatat că cele trei companii au participat participarea la o înţelegere anticoncurenţială, constând în fixarea preţurilor, discounturilor şi adaosurilor comerciale, împărţirea clienţilor şi a surselor de aprovizionare în activitatea de distribuţie angro de benzină şi motorină pe piaţa românească.
Legea Concurenţei interzice orice înţelegeri între companii care denaturează concurenţa, în special cele prin care se stabilesc preţurile de vânzare sau cumpărare sau cele prin care se împart pieţele sau sursele de aprovizionare.
Restructurări la C.E. Hunedoara
Consiliul Concurenţei speră să convingă Comisia Europeană că Oltchim a făcut progrese suficiente pentru a putea fi vândut, însă în ceea ce priveşte Complexul Energetic Hunedoara se negociază cu CE un plan de restructurare în urma căreia i se va restrânge sesizabil activitatea.
„Complexul Energetic Hunedoara a primit un ajutor de urgenţă. În schimbul acestui ajutor de urgenţă, Guvernul trebuie să notifice Comisiei Europene un plan de restructurare. Aici iarăşi suntem în discuţii cu Comisia Europeană pentru a contura acest plan care va reduce substanţial activitatea complexului sau dimensiunea complexului, va rămâne mult mai mic. Dar va fi un complex funcţional, va putea să stea pe picioarele lui în condiţii de piaţă. E şi în insolvenţă de câteva luni şi mergem, ca şi în cazul Oltchimului, în paralel, derulăm în paralel procedurile naţionale ale legii insolvenţei cu investigaţiile Comisiei Europene”, a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei.
Planul de restructurare este pregătit de ISPE.
„De când s-a acordat ajutorul de salvare, Comisia a impus condiţia separării minelor de partea de producţia de electricitate. Marea majoritate a salariaţilor se află în zona de minerit, şi aici vor fi două discuţii, una: ce se întâmplă cu cele patru mine şi, în al doilea rând, ce se întâmplă pe partea de producţie de electricitate, unde avem în momentul de faţă formal şapte grupuri, dar nu funcţionează toate. Şi mai avem şi pareta de distribuţie energie termică”, a menţionat Chiriţoiu.
Acesta a vorbit de progrese în cazul combinatului chimic Oltchim.
„Pe ajutorul de stat, ne-am îndeplinit obligaţiile legate de condiţionalitatea ex-ante (condiţionalitatea pe care România trebuie să o îndeplinească înainte de a putea accesa fondurile structurile pe noua perspectivă bugetară). Noi eram responsabili de două dintre aceste condiţii, pregătirea funcţionarilor publici, împreună cu ANFP, şi realizarea unei baze de date a tuturor ajutoarele de stat în acest an. Şi la 1 ianuarie a început să funcţioneze Registrul Ajutoarelor de stat, e realizat pe baza unui proiect cu fionduri structurale. Cazurile sunt cele pe care le ştiţi, am companiile cu care ne luptam în alţi ani, cu astea ne-am luptat şi anul trecut. Am văzut progrese pe zona Oltchim, e o firmă în insolvenţă a cărei perspectivă i s-a îmbunătăţit. Dialogul e intensificat cu Comisia Europeană pe aceste cazuri. Sperăm să convingem Comisia Europeană în cursul acestui an că la Oltchim s-au făcut progrese suficiente, acea compania s-a restructurat şi că este viabilă, să o putem vinde unui operator privat”, a declarat şeful autorităţii de concurenţă.
Preşedintele Consiliului Concurenţei afirmă totodată că speră să vadă progrese şi la CFR Marfă. Compania a trecut deja printr-o restructurare, dar continuă să înregistreze pierderi. În plus, în urmă cu doi ani, companiei i-au fost şterse datorii, cu condiţia privatizării, privatizarea însă a eşuat. „Va trebui să găsim o soluţie compatibilă cu legislaţia europeană”, spune Chiriţoiu.
În ceea ce priveşte Poşta Română, autoritatea de concurenţă a demarat deja discuţii la nivelul CE, în vederea privatizării companiei de stat, tot trecutul companiei fiind acum analizat de Comisia Europeană.
Planuri mari și în 2016
Consiliul Concurenţei intenţionează să finalizeze în acest an investigaţiile demarate pe piaţa farmaceutică şi comerţ alimentar.
„Pentru acest an ne aşteptăm să finalizăm câteva investigaţii importante, printre care cea din comerţul alimentar şi cea de pe piaţa farmaceutică. Tot la planurile pentru anul în curs, sunt o serie de investigaţii sectoriale, care nu vizează amenzi, dar vin cu recomandări pentru buna funcţionare a pieţei. Sunt câteva investigaţii care sunt în partea finală, deci vom ajunge la concluzii în acest an. Una este cea pe electricitate, unde ajungem la varianta finală a recomandărilor. De asemenea, o să avem varianta finală a recomandărilor privind reţelele de tipul Net City, deci distribuţia serviciilor de televiziune prin cablu şi de internet în comunităţile urbane. Şi avem şi o investigaţie sectorială pe piaţa farmaceutică, ale cărei concluzii vor fi lansate în consultare publică în perioada următoare”, a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.
În ceea ce priveşte legislaţia, cel mai dezbătut subiect anul trecut a fost Codul Silvic, unde punctul de vedere al autorităţii de concurenţă a întâmpinat o anumită reţinere.
„Pentru acest an suntem în discuţii, inclusiv mâine (marţi, 26 ianuarie, n.r.) vom avea o dezbatere legată de Legea achiziţiilor publice în general şi la ce ne uităm noi în special este Legea 51 legată de utilităţile publice, unde iarăşi vrem să ne asigurăm că vor fi acordate contractele de utilităţi publice prin licitaţie, şi nu prin încredinţare directă, aşa cum este propunerea în momentul de faţă, care a intrat în Parlament”, a precizat Chiriţoiu.
Amenzi de 53 milioane euro în 2015
Consiliul Concurenţei a aplicat anul trecut amenzi de 240,1 milioane lei (aproximativ 53 milioane euro), valoare mai mare cu 12% comparativ cu anul 2014, înregistrându-se tototdată şi o creştere a numărului de companii care au recunoscut că au încălcat legea.
„A fost un an cu activitate intensă, în special prin numărul mare de investigaţii finalizate. Ca număr de investigaţii, e cel mai mare număr de sancţiuni date de Consiliu în istoria lui, într-un an. De asemenea, şi cuantumul amenzilor a fost destul de mare. Este al doilea an ca nivel al sancţiunilor, sunt peste 50 de milioane de euro sancţiunile totale”, a declarat Chiriţoiu.
Acesta a subliniat că a crescut şi numărul agenţilor economici care îşi recunosc greşelile.
Consiliul Concurenţei a finalizat anul trecut 21 investigaţii de încălcare a Legii concurenţei, faţă de 17 în anul 2014. Un procent de 66,6% din cazurile finalizate (14 din 21 de cazuri) au avut ca obiect înţelegeri verticale, iar 33,4% din cazurile finalizate (7 din 21 de cazuri) au vizat fapte de tip cartel sau practici abuzive.
„Anul trecut, cea mai importantă modificare şi cea mai de impact sunt schimbările la sistemul de recunoaştere a sancţiunilor. Până acum, recunoaşterea se făcea numai la finalul investigaţiei, de anul trecut ele se pot face mai devreme, deci pe parcursul investigaţiei. Reducerile de sancţiune sunt substanţiale, putem acorda reduceri de până la 30% din cuantumul de bază al amenzii. De când se aplică acest nou regim vedem un număr crescut de recunoaşteri. Anul trecut a fost un număr record de cazuri finalizate, iar numărul ăsta mare se datorează şi faptului că unele le-am putut rezolva pe baza recunoaşterilor, nu a mai fost nevoie să mergem cu procedura până la final, să avem audierile. Am reuşit să economisim cel puţin câteva luni de investigaţie”, a precizat Chiriţoiu.
La sfârşitul lunii decembrie 2015, Consiliul Concurenţei avea în derulare 48 de investigaţii de încălcare a legii, cu 14% mai puţine faţă de finalul anului 2014. 69% dintre investigaţiile în curs la 31 decembrie 2015 vizau carteluri sau practici abuzive.
La aceeași dată, erau în curs de desfășurare 13 anchete sectoriale faţă de 12 la finalul lunii decembrie 2014. În anul 2015, au fost organizate opt acţiuni de inspecţie inopinată la 61 de sedii şi puncte de lucru.
În anul 2015, numărul deciziilor privind notificări de concentrări economice a fost de 35, în scădere cu 17% faţă de anul 2014.
De asemenea, în 2015 au fost declanşate 13 investigaţii privind posibile încălcări ale Legii concurenţei, cu 4 mai multe comparativ cu 2014. Dintre acestea, 46% au ca obiect posibile înţelegeri orizontale (carteluri) și 15% posibile abuzuri de poziţie dominantă. Investigaţiile vizează, printre altele, sectorul distribuţiei de energie electrică, distribuţia de filme către cinematografe, piaţa de asigurări, piaţa serviciilor de transport în regim de taxi din municipiul Iaşi, contoare electrice şi servicii de măsurare a energiei electrice, piaţa serviciilor de mentenanţă şi a pieselor de schimb pentru echipamentele navelor ce asigură siguranţa frontierei la Marea Neagră.
