Investitorii din turism își pun speranțele în stațiunile balneoclimaterice, în special, și în turismul de sănătate, în general. Directorul general al Roman Plaza și Hanu Ancuţei din județul Neamț, Nuşa Chiriac, a declarat pentru Focus-Energetic.ro că acest segment se va dezvolta foarte mult în următorii ani, însă România trebuie să investească foarte mult în turism, mai ales că există un potențial foarte mare de a atrage turiști, dar și investitori străini. Mai mult, Nușa Chiriac are în plan să extindă brandul Hanu-Ancuţei şi în Bucureşti. Până acum, cei mai mulţi turişti străini care au vizitat hotelul și restaurantul din Neamț sunt din Franţa, Italia, Germania, Austria şi Israel.
Situat de-a lungul unuia din principalele drumuri europene ce străbat România (E85), la o distanță de 27 km de municipiul Roman, înspre Suceava și la 350 km de București, Hanu Ancuţei reprezintă locul ideal pentru turiştii dornici să regăsească adevăratul spirit românesc. Hanu Ancuței a devenit celebru prin plasarea aici a acțiunii din volumul Hanu-Ancuței (compus din 9 povestiri), publicat în anul 1928 de marele scriitor român Mihail Sadoveanu (1880-1961).
”Îmi doresc să dezvolt brandul Hanu Ancuței și în București. Acum lucrăm la un magazin de suveniruri în care să vindem numai articole lucrate manual și produse alimentare tradiționale”, a declarat directorul general al Roman Plaza și Hanu Ancuţei din județul Neamț, Nușa Chiriac (foto), pentru Focus-Energetic.ro.
În opinia sa, județul Neamț are un potențial extraordinar de mare. Pe lângă un turism istoric, cultural și spiritual, sunt peisaje mirifice încărcate de energie.
”Nu întâmplător, aceste meleaguri i-au inspirat pe unii dintre cei mai mari scriitori și poeți, pictori, Mihail Sadoveanu, Ion Creangă, Vasile Alecsandri, Calistrat Hogaș etc. Avem Munții Ceahlău, Cheile Bicazului, Cetatea Neamțului, lacuri, mănăstiri, dar și hoteluri și pensiuni frumoase”, spune Nușa Chiriac.
Aceasta vorbește și de modul în care turismul local s-a schimbat în ultimii 26 de ani.
„În primul rând, până în 1989 exista o strategie pe termen lung în turism. Acum, fiecare agent se descurcă pe cont propiu, nu există solidaritate. În primii ani, toți românii acceptau totul numai ce venea din afara țării, fără să prețuiască valorile noastre. În primii 10 ani după Revoluție, toate obiectele vechi erau cărate de către cei de afară. S-a construit mult și prost”, afirmă Nușa Chiriac.
Directorul general al Roman Plaza este de părere că satele arată mult mai urât acum.
”Mi-ar fi plăcut ca satele să rămână cu case cu tipic românesc, cu cerdacuri și draniță pe acoperiș, cu podea de lemn, cu covoare țesute, cu mobilier din lemn, cu garduri de lemn. S-au construit mastodonți cu acoperișul roșu și albastru, clădirile colorate cu galben, garduri din betoane… Dacă au apărut foarte multe hoteluri și pensiuni frumoase, nu avem divertisment. Turiștii nu vin numai pentru dormit și mâncat; trebuie mult mai mult. Ei vor să se și distreze. De exemplu, iarna doresc o sanie cu cai, sau o experiență gastronomică cu lăutari”, precizează Nușa Chiriac.
În opinia sa, criteriile după care un turist își alege destinația de vacanță sunt: lipsa vizei, transportul direct cu avionul, confort, mâncare bună și divertisment.
”Cred în turismul de sănătate, care se va dezvolta foarte mult, cel pe sejururi de 7 zile în stațiuni balneo. Avem aur dar mai trebuie investit mult”, consideră Nușa Chiriac.
Aceasta vorbește totodată și de provocările pe care le întâmpină un investitor în turism.
”Nu știi unde greșești, avem legi neclare care lasă loc de interpretări și te poți trezi că pierzi o muncă de 25 ani pe care ai clădit-o de la zero. Consider că există în continuare o vânătoare a oamenilor de afaceri și mentalitățile nu s-au schimbat”, este de părere Chiriac.
Iar cea mai grea perioadă a fost între 2010-2011, atunci când a renovat hotelul pe fonduri europene şi a rămas cu un grad mare de îndatorare din cauza diferenţei de curs.
”De de la 3,7 lei pentru un euro, când am depus proiectul şi până la implementare, cursul a ajuns la 4,5. Cofinanţarea mea a ajuns de 60% atunci când am implementat proiectul, iar de la fonduri de doar 40%. Faptul că fost închis pentru renovare, am pierdut toţi clienţii, astfel încât în toamna lui 2011, când l-am redeschis, nu mai aveam niciun client. Practic am început un business din nou cu hotelul din Roman. Nu puteam să acopăr datoriile atât de mari, practic mă decapitalizasem foarte tare, încât în 2013 mi-am cerut insolvenţa. Am început să mă redresez din 2014, iar anul 2015 a fost un an chiar foarte bun, însă a fost nevoie de foarte multă muncă, preocupare, determinare şi multă pasiune”, explică Nușa Chiriac.
Altfel, de-a lungul timpului, Hanul Ancuţei, dar şi Hotelul Roman Plaza au primit sute de mii de turişti.
”La Hanu Ancuţei, turiştilor le-a plăcut întotdeauna. Le-a plăcut atmosfera, în amintirea vremurilor trecute, atmosfera de odinioară, un spaţiu legendar cu miros de lemn vechi şi bucate proaspete… Un loc special încărcat de amintiri, când viaţa oamenilor se deapănă dupa alte cutume – de comuniune şi omenie, de tihnă şi voie bună. De asemenea, lăutarii de azi, la fel ca şi cei din trecut, le cântă turiştilor armoniile vechi, închinate Ancuţei”, adaugă Nușa Chiriac.
Aceasta crede cu tărie în potenţialul turistic al judeţului Neamţ nu numai ca destinaţie naţională, ci şi internaţională.
”Sunt o iubitoare al neamului şi a locurilor în care ne-am născut. Iar Hanu-Ancuţei este un loc cu care ne putem mândri cu toţii, cei care aparţinem acestor locuri. Acest han rămâne al locului, al comunei Tupilaţi – Neamţ, al judeţului, al regiunii şi al ţării. El reprezintă un simbol al tradiţiei noastre moldoveneşti. În cele din urmă, Hanu-Ancuţei rămâne un loc vrăjit de poveste. De unde şi sloganul nostru „Este un loc de poveste”. Avem peisaje mirifice în jurul mănăstirilor încărcate de energie, Munşii Ceahlău, care sunt împreună cu Munţii Athos singurii munţi botezaţi. Foarte mulţi scriitori au ţâşnit inspiraţi în zona aceasta. Nu mai spun despre casele memoriale ale scriitorilor, cu poveştile lor… Este cu adevărat o zonă încărcată de spiritualitate şi cultură”, concluzionează Nușa Chiriac.
