Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2% pe an, de la 1,75% pe an, începând cu data de 9 ianuarie 2018, se arată într-un comunicat de presă. De asemenea, BNR a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 0,75% pe an, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3% pe an, de la 2,75% pe an.
O altă hotărâre vizează păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Rata anuală a inflaţiei a continuat să crească în primele două luni ale trimestrului IV 2017, urcând în octombrie la 2,63%, de la 1,77% în septembrie, şi la 3,23% în noiembrie, nivel inferior limitei de sus a intervalului de variaţie al ţintei, dar mai mare decât cel prognozat.
Creşterea preţurilor bunurilor şi serviciilor destinate consumului a fost cvasigenerală, aproape toate componentele IPC contribuind la accelerarea inflaţiei. Evoluţia a fost determinată, cu precădere, de factorii de natura ofertei, principala influenţă aparţinând preţurilor administrate, ca urmare a creşterii tarifului energiei electrice, precum şi preţului combustibilului, în contextul majorării accizei la carburanţi şi a cotaţiilor internaţionale ale petrolului.
Aportul componentei CORE2 ajustat a fost de asemenea important, în condiţiile în care rata anuală a acesteia a avansat rapid, de la 1,82% în septembrie la 1,95% în octombrie şi la 2,3% în noiembrie. Pe lângă influenţele externe manifestate pe segmentul produselor alimentare procesate, accelerarea inflaţiei de bază a reflectat presiunile inflaţioniste decurgând din poziţia ciclică a economiei şi din dinamica costurilor salariale unitare, precum şi efectele comportamentului cursului de schimb al leului.
Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi-a consolidat valoarea pozitivă până la 1% în noiembrie 2017 (0,7% în octombrie), de la 0,4% în luna septembrie; calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, media anuală a crescut la 0,9% în noiembrie 2017 (0,6% în octombrie), de la 0,5% în luna septembrie.
Creşterea economică în trimestrul III 2017 a continuat să se accelereze semnificativ, peste aşteptări. Dinamica anuală a PIB real a atins nivelul de 8,8% (de la 6,1% în trimestrul anterior). Determinantul acestei evoluţii l-a constituit consumul gospodăriilor populaţiei (8,2 puncte procentuale), a cărui dinamică anuală a crescut considerabil, până la 12,3%, de la 7,3% în trimestrul anterior. Un aport pozitiv semnificativ a revenit – pentru prima dată în ultimele şase trimestre – formării brute de capital fix (2,3 puncte procentuale), a cărui dinamică anuală a atins 8,8%.
Contribuţia exportului net la evoluţia PIB şi-a dublat valoarea negativă (la -1,2 puncte procentuale), pe fondul decelerării mai puternice a dinamicii anuale a exporturilor de bunuri şi servicii în raport cu cea a importurilor; un aport negativ a fost adus şi de variaţia stocurilor (-0,7 puncte procentuale).
Din perspectiva ofertei, creşterea PIB a avut o susţinere cvasigenerală. Sectorul terţiar a continuat să aibă cea mai importantă contribuţie, urmat de agricultură, care a consemnat cel mai înalt nivel de creştere din ultimii patru ani.
Datele statistice aferente lunii octombrie 2017 relevă accentuarea tendinţei ascendente a producţiei industriale înregistrate de-a lungul întregului an şi menţinerea ritmurilor înalte de creştere a activităţii din comerţ şi servicii, pe fondul prelungirii condiţiilor stimulative înregistrate pe piaţa muncii şi la nivelul politicii veniturilor. Deficitul comercial şi-a continuat evoluţia nefavorabilă, cumulând în primele 10 luni 9,4 miliarde euro, valoare superioară celei corespunzătoare întregului an 2016.
În trimestrul IV 2017, condiţiile monetare reale şi-au atenuat uşor caracterul acomodativ (în condiţiile creşterii semnificative a cotaţiilor relevante ale pieţei monetare interbancare).
Creditul acordat sectorului privat şi-a încetinit doar marginal ritmul anual de creştere în primele două luni ale aceluiaşi trimestru (6,8 la sută în noiembrie), dinamica sa fiind susţinută în principal de componenta în lei şi de segmentul populaţiei. Ponderea creditului în lei s-a majorat până la 61,8% în total credit, evoluţie care certifică şi asigură o mai bună transmisie a politicii monetare.
Cele mai recente evaluări relevă perspectiva continuării creşterii ratei anuale a inflaţiei în lunile următoare determinată în principal de factori de natura ofertei, precum şi de presiunile în creştere ale factorilor fundamentali, care se suprapun în primele luni din 2018 efectelor de bază inflaţioniste asociate reducerilor şi eliminărilor de impozite indirecte şi scăderilor de preţuri administrate.
Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei provin în principal din conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, volatilitatea preţului internaţional al petrolului şi ritmul expansiunii economice a zonei euro şi pe plan global, inclusiv în condiţiile unei normalizări lente a politicilor monetare ale băncilor centrale majore.
„Pe baza acestor evaluări, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2% pe an de la 1,75% pe an; totodată, a decis majorarea la 1% pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit şi creşterea ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 3% pe an”, se arată în comunicat.
De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de administraţie subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice şi progresul reformelor structurale sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor eventuale evoluţii adverse.
BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional, fiind pregătită să utilizeze toate instrumentele de care dispune, au mai precizat oficialii băncii centrale.
La rândul său, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Centrale, a spus că impactul majorării dobânzii de politică monetară este minor în ceea ce priveşte ROBOR la trei şi şase luni.
„Mesajele le primim indiferent de evoluţiile din piaţă. Le citim cu atenţie că reprezintă preocupări, fac parte din citirea pieţei, economiei şi societăţii. Dacă ne uităm la realitate, aceasta este următoarea: dobânzile care vă interesează ROBOR la 3 şi la 6 luni au scăzut aproape permanent în ultimele săptămâni. Azi a ajuns la 2% la 3 luni, pe fondul unui excedent temporar de lichiditate. Această majorare a ratei dobânzii nu înseamnă că se va majora ROBOR, pe baza căreia se calculează dobânda la creditele în lei acordate populaţiei”, a precizat guvernatorul BNR.
Acesta susţine că impactul în piaţă ar putea să fie „uşor deosebit”.
„S-ar putea ca efectul în piaţă să fie uşor deosebit. Nu vedem mişcări ample ale dobânzilor. Datoria mea e să transmit acest lucru şi să subliniez că modificarea ROBOR, care probabil va apărea, posibil să coboare la 3 luni şi sub 2%, va depinde de condiţiile de piaţă. Impactul este minor şi, în consecinţă, mediatizarea excesivă trebuie să fie atenuată”, a precizat guvernatorul BNR.
Isărescu mai spune că BNR insistă pe o structură mai bună a bugetului, respectiv o pondere mai mare a cheltuielilor pentru investiţii.
„Nu este de dorit o politică fiscală prociclică. Când ai o asemenea creştere economică, să ai un deficit la limita permisă de UE… Din datele preliminare pe care le avem, deficitul fiscal se închide sub 3%. Acesta lucru înseamnă eforturi din partea Ministerului de Finanţe. BNR insistă pe o structură mai bună a bugetului, structura cheltuielilor, cum se zice”, a spus Isărescu.
În opinia sa, creşterea economică ar trebui să se bazeze în mai mare măsură pe investiţii.
„BNR insistă pe faptul să avem o pondere mai mare a cheltuielilor pentru investiţii în total cheltuieli bugetare. În acest fel, treptat, creşterea economică să se bazeze în mai mare măsură pe investiţii şi în mai mică măsură pe consum. Cu cât se va face mai repede, cu atât mai bine va fi mai bine. Aceasta este opinia Băncii Naţionale”, a mai arătat guvernatorul BNR.
