Rainer Seele şi Alexei Miller
Şefii companiilor Gazprom (Alexei Miller) şi OMV (Rainer Seele) au semnat un acord ce întăreşte relaţiile dintre cele două companii, dar şi pe cele dintre Rusia şi Austria. Gazprom, care încearcă să-şi apere cota pe piaţa europeană, a acceptat un schimb de active pe segmentul upstream (explorare şi producţie a produselor petroliere) cu OMV, compania austriacă care încearcă să-şi reducă costurile de producţie pe fondul declinului preţului ţiţeiului. Cu a ceastă ocazie, “iese din ecuaţie” Petrom. La un moment apăruseră zvonuri că, dacă preţul internaţional al petrolului ajunge sub 30 de dolari/baril (ceea ce s-a întâmplat pentru o scurtă perioadă de timp), OMV ar fi putut renunţa la Petrom în favoarea Gazprom. Pe de altă parte, în anul 2019 expiră contractul dintre concernul rus Gazprom şi compania austriacă Naftogaz, ambele companii de stat. Prin conductele Naftogaz se transportă peste jumătate din gazele ruseşti pentru Europa. Cum între Moscova şi Kiev lucrurile nu sunt dintre cele mai amiabile, se pare că ruşii se pregătesc pentru momentul în care se va pune problema exportului de gaze în Europa.
În urma acordului ruso-austriac, OMV oferă Gazprom o participaţie în activele sale norvegiene offshore, în schimbul unei participaţii minoritare în două blocuri din zăcământul energetic Urengoy din Siberia. De asemenea, cele două companii au semnat un contract de furnizare a ţiţeiului pentru rafinăria OMV din Schwechat (Austria) şi un schimb de expertiză, se arată în declaraţia comună dată publicităţii.
„Ambele companii beneficiază”, a afirmat şeful OMV, Rainer Seele, la Sankt Petersburg, după semnarea acordului. “Acordul ar putea fi finalizat ulterior, în acest an”, a completat directorul general al Gazprom, Alexei Miller.
La eveniment au participat şi ministrul austriac de Finanţe, Hans Joerg Schelling, ministrul rus al Energiei, Alexander Novak, şi Suhail Al Mazrouei, ministrul Energiei din Emiratele Arabe Unite, care deţine o participaţie importantă în OMV.
Rusia, dependentă de veniturile obţinute din vânzarea ţiţeiului şi a gazelor naturale, se bazează pe cooperarea energetică cu cei mai vechi parteneri ai săi din Europa Occidentală, în principal Germania şi Austria, pe fondul sancţiunilor impuse de UE. În schimb, OMV, prin legăturile cu Rusia, vrea să-şi reducă costurile deoarece declinul preţului ţiţeiului face ca producţia sa din Marea Nordului să nu mai fie profitabilă.
Zăcământul Urengoyskoye, descoperit în 1966, era odată cel mai mare depozit de gaze naturale din lume.
Cele două zone oferite OMV, în care grupul german BASF deţine o participaţie de 25,01%, ar urma să înceapă producţia în 2017, a anunţat, în martie, Gazprom. OMV ar putea obţine 24,98% din societatea mixtă. Cele două zone ar putea produce 14 miliarde metri cubi de gaze pe an, conform şefului Gazprom. De remarcat, BASF este unicul acţionar al Wintershall, companie la care a lucrat Rainer Seele, înainte de a se alătura OMV.
Avantaje pentru Gazprom
Gazprom a semnat acordurile de cooperare cu OMV, încercând să-şi intensifice lobby-ul pentru proiectul gazoductului Nord Stream-2, care ar dubla livrările de gaze directe între Rusia şi Germania, transmite Reuters, preluată de Agerpres.
Livrările de gaze ruseşti, care reprezintă o treime din consumul european de gaze, au fost din ce în ce mai mult politizate, în urma implicării Rusiei în criza din Ucraina.
Gazprom vrea să ocolească Ucraina, prima rută a gazului rusesc spre Europa, prin extinderea reţelei de gazoducte, în special prin Nord Stream, dar UE se opune planului.
Alexei Miller, şeful Gazprom, a afirmat că nu există dubii privind construcţia Nord Stream-2, care prevede dublarea actualei capacităţi a gazoductului la 110 miliarde metri cubi, până la sfârşitul lui 2019. Totuşi, unii lideri europeni se opun proiectului, care este sprijinit de E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie.
Gazprom a anunţat că acordurile semnate cu OMV la Sankt Petersburg includ furnizarea de ţiţei rusesc companiei austriece. O sursă familiară cu planurile Gazprom susţine că firma vrea să folosească puterea de influenţă a OMV pentru a obţine aprobarea gazoductului Nord Stream-2. „Acesta este obiectivul major a evenimentului, lobby-ului OMV”, susţin sursele.
Gazprom livrează deja gaze naturale Germaniei via o serie de conducte amplasate în Marea Baltică, denumite Nord Stream. Anul trecut, Gazprom şi un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV şi Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream-2, ce presupune construirea a încă două conducte pe lângă cele două deja existente, astfel încât capacitatea sa de transport ar urma să se dubleze, până la 110 miliarde de metri cubi pe an.
Austria, adepta legăturilor normale cu Rusia
Austria, o ţară neutră, ai cărei conducători s-au pliat pe ambele părţi ale Cortinei de Fier chiar şi în timpul perioadei de vârf a Războiului Rece, este adepta legăturilor „normale” cu Rusia, după 20 de luni de când UE a impus sancţiuni împotriva Moscovei, se arată într-o analiză a Bloomberg.
În timp ce embargourile comerciale sunt în linie cu legislaţia internaţională, „relaţiile normale” ar trebui să fie obiectivul pe termen lung, le-a declarat jurnaliştilor ministrul austriac de Finanţe, Hans Joerg Schelling, aflat la Sankt Petersburg, în Rusia. El a făcut declaraţiile în cadrul semnării acordului între grupul energetic austriac OMV şi gigantul rus Gazprom privind schimbul de active în Siberia şi Marea Nordului.
Câteva ore mai târziu, preşedintele Austriei, Heinz Fischer, a anunţat că va efectua în 5 aprilie o vizită în Rusia şi se va întâlni cu omologul său Vladimir Putin. Discuţiile se vor axa pe „comerţul bilateral, cooperarea economică, culturală şi umanitară”, conform Kremlinului. Fischer va fi însoţit de ministrul de Externe, Sebastian Kurz, şi alţi trei membri ai Guvernului austriac.
Acţiunile arată dificultăţile cu care se confruntă cancelarul german Angela Merkel pentru a ţine UE unită în urma sancţiunilor impuse Rusiei pentru implicarea în conflictul din Ucraina. Statele din UE, printre care şi Austria, trebuie să decidă dacă vor fi reînnoite măsurile, înainte ca acestea să expire, la sfârşitul lunii iulie. Merkel, alături de preşedintele francez Francois Hollande, a afirmat luna trecută că ridicarea sancţiunilor este legată de implementarea deplină a acordului de pace de la Minsk, semnat în februarie 2015.
Rainer Seele, care a devenit anul trecut director general al OMV după ce colaborase deja cu Gazprom în timpul precedentelor funcţii deţinute, explorează legăturile vechi de 48 de ani între cele două companii, încercând să învioreze afacerea austriacă. În ianuarie, Seele afirma că „OMV este foarte deschisă la extinderea cooperării cu Gazprom”.
Pe lângă aspectele financiare, acordul cu Gazprom include parteneriate ştiinţifice şi culturale, inclusiv sponsorizarea de concerte muzicale în Sankt Petersburg şi Viena, a explicat şeful OMV. „Nu vrem doar să aducem împreună cele două companii, ci şi cele două ţări”, a declarat Seele.
Gazprom este dedicat extinderii parteneriatului „de la explorarea şi producţia produselor petroliere, la furnizarea către consumatorii finali”, a afirmat Alexey Miller, şeful companiei ruse, la ceremonia de semnare a acordului cu OMV.
Ultima vizită a lui Putin în Austria a fost în iunie 2014, cu o lună înainte ca UE să impună sancţiunile. OMV şi Gazprom discutau atunci proiectul South Stream. Conducta South Stream, ale cărei lucrări au fost lansate în decembrie 2012, ar fi urmat să lege Rusia de Bulgaria, via Marea Neagră, pentru a se îndrepta apoi spre Europa Centrală, prin Serbia, Ungaria şi Slovenia. Gazoductul era prevăzut să aibă o capacitate de 63 de miliarde de metri cubi pe an, iar costurile proiectului erau estimate la 40 de miliarde de dolari, ceea ce ar fi conferit conductei titlul de cea mai scumpă din istorie. Gazprom a anunţat în ianuarie 2016 că a renunţat oficial la acest proiect, din cauza opoziţiei UE.
OMV şi Gazprom au convenit, în luna septembrie, un posibil schimb de active. Cu toate acestea, până în prezent, nu s-a decis care sunt activele ce ar urma să fie oferite în mod concret de OMV grupului Gazprom în schimbul unei participaţii de 25% la zăcământul de gaze naturale Urengoy din Siberia.
Grupul austriac OMV este acţionarul majoritar al Petrom, cu o participaţie de 51,01%. Ministerul Energiei deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 18,99%, iar 9,3572% alţi acţionari. Petrom este cea mai mare companie românească de petrol şi gaze, cu activităţi în sectoarele Upstream (Explorare şi Producţie), Downstream Oil (Rafinare şi Marketing), Downstream Gas (Gaze şi Energie).
