Consiliul Concurenţei a sancţionat compania Hidroelectrica SA şi zece parteneri contractuali ai acesteia cu amenzi de 165,84 milioane lei (aproximativ 37 milioane euro), pentru încheierea unor înţelegeri anticoncurenţiale pe piaţa producerii şi comercializării de energie electrică. Hidroelectrica SA, Elsid SA şi Electrocarbon SA au recunoscut săvârşirea faptelor anticoncurenţiale şi au beneficiat astfel de reducerea amenzilor. De altfel, avocatul Remus Borza, reprezentant al administratorului judiciar, spune că decizia Concurenței este corectă și se aștepta la o astfel de concluzie. El este totodată și cel care a denunțat contractele cu ”băieții deștepți”. De cealaltă parte, Electromagnetica anunță că va contesta în instanță decizia autorității de concurență. Iar producătorul de aluminiu Alro subliniază că a respectat toate prevederile legale în relaţia cu Hidroelectrica.
Hidroelectrica a fost amendată co 20,43 milioane lei (circa 4,6 milioane euro). Au mai fost amendate companiile: Alpiq Romindustries SRL (21,72 miloane lei), Alpis Romenergie SRL (87.821 lei), Alro (21,23 milioane lei), Electrocarbon (864.203 lei), Electromagnetica (9,02 milioane lei), Elsid (2,55 milioane lei), Energy Financing Team AG (71,37 milioane lei), Energy Holding SRL (12,35 milioane lei), Luxten Lighting Company SA (5,45 miliaone lei) şi Menarom PEC SA (succesor Euro-PEC SA, cu 724.950 lei)).
În cadrul investigaţiei, Consiliul Concurenţei a analizat contractele pe termen lung încheiate între producătorul Hidroelectrica şi unii furnizori de energie electrică şi consumatori eligibili pe piaţa angro de energie electrică, având în vedere scopul, condiţiile de piaţă, poziţiile deţinute pe piaţă, durata contractelor, cantitatea de energie electrică angajată în contracte, preţul contractual, imposibilitatea denunţării unilaterale din partea producătorului.
Investigaţia a fost declanşată în anul 2012, din oficiu, indiciile fiind identificate în cadrul anchetei sectoriale pe piaţa energiei electrice. Pe parcursul investigaţiei, mai multe companii, comercianţi de energie au acţionat în instanţă Consiliul Concurenţei, contestând folosirea unor documente ridicate cu ocazia inspecţiei inopinate efectuate la sediile acestora. Aceste litigii au condus la întârzierea procedurii investigaţiei cu peste un an.
„Autoritatea de concurenţă a constatat că aceste contracte au avut ca efect blocarea pieţei pentru alţi furnizori şi producători de energie electrică şi consumatori eligibili, conducând la îngreunarea procesului de dezvoltare a pieţei în perioada liberalizării sectorului”, se arată într-un comunicat emis luni de Consiliul Concurenţei.
Contractele, încheiate preferenţial, fără un proces de selecţie obiectiv şi în lipsa unor proceduri transparente de comercializare a energiei electrice, prevedeau comercializarea unei cantităţi de energie mai mari decât putea să producă Hidroelectrica (95 -175% din cantitatea de energie produsă). Ca urmare a acestor contracte, a fost indisponibilizată anual o cantitate de 42-60% din energia electrică comercializată de productori pe piaţa concurenţială pentru o perioadă de 10-14 ani. În ceea ce priveşte preţurile practicate în cadrul contractelor pe termen lung încheiate, acestea s-au situat, în mod permanent, la un nivel inferior preţurilor medii înregistrate pe platformele de tranzacţionare PCCB (Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale) şi PZU (Piaţa pentru Ziua Următoare).
“Practic, întreaga cantitate de energie produsă de Hidroelectrica era livrată pe baza acestor contracte pe termen lung ceilalţi participanţi la piaţă ne mai având acces la această sursă de energie ieftină. Mai mult, contractele au fost încheiate în condiţiile în care toate părţile implicate cunoşteau informaţiile privind riscul hidrologic crescut, respectiv cantitatea insuficientă de energie electrică disponibilă. Astfel, pentru onorarea contractelor, Hidroelectrica a achiziţionat cantităţi importante de energie de pe piaţa concurenţială la un preţ mai mare decât cel la care vindea către partenerii săi”, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Autoritatea de concurenţă precizează că, în perioada analizată, 2003-2012, Hidroelectrica SA a primit aproximativ 450 de cereri de furnizare de energie electrică, cărora nu a putut să le dea curs.
„În acelaşi timp, aceste contracte au afectat şi concurenţii Hidroelectrica activi pe segmentul concurenţial al pieţei producerii şi comercializării de energie electrică, care nu au avut capacitatea de a realiza oferte la preţuri care să poată concura preţurile prevăzute în contractele pe termen lung. Astfel, a fost restricţionat accesul celorlalţi producători la grupul de clienţi ai Hidroelectrica”, spun oficialii autorităţii.
Potrivit acestora, clauzele contractuale privind livrarea de energie electrică prevăzute în contractele pe termen lung, coroborate cu contractarea unor cantităţile semnificative, reprezentând aproximativ întreaga cantitate de energie electrică disponibilă, au avut drept efect limitarea opţiunii Hidroelectrica SA de a participa la piaţa pentru ziua următoare (PZU), ceea ce a condus la diminuarea lichidităţii şi la distorsionarea preţului de referinţă pe piaţa de energie electrică din România.
Mai mult, prin încheierea şi derularea contractelor pe termen lung, cantitatea de energie electrică contractată de către Hidroelectrica SA pe piaţa reglementată a scăzut, diminuând astfel cantitatea de energie cu preţ scăzut aferentă “coşului reglementat”, fapt ce a condus implicit la afectarea preţului la consumatorii casnici.
Un alt aspect constatat în cadrul investigaţiei este faptul că unii parteneri contractuali ai Hidroelectrica şi-au exercitat în comun puterea de cumpărare pe perioada derulării contractelor în discuţie, coordonându-şi comportamentul concurenţial şi stabilind condiţiile de tranzacţionare.
Astfel, Energy Holding SRL, Alpiq Romindustries SRL şi Alpiq Romenergie SRL şi-au coordonat comportamentul pe parcursul derulării contractelor pe termen lung încheiate cu Hidroelectrica, pentru a stabili condiţiile de tranzacţionare, inclusiv preţurile aferente. Acelaşi comportament a fost constatat şi pentru Elsid SA şi Electrocarbon SA, existând dovezi privind stabilirea în comun a condiţiilor contractuale cu Hidroelectrica SA.
„Prin încheierea acestor contracte, a fost distorsionată concurenţa pe piaţa comercializării energiei electrice, intenţia părţilor fiind de a-şi consolida poziţia şi de a obţine unele beneficii economice fără expunerea la riscul asociat unor mecanisme concurenţiale de piaţă”, a mai declarat preşedintele Consiliului Concurenţei.
Ce răspunde Borza
Decizia Consiliului Concurenţei este corectă şi era chiar aşteptată de producătorul de energie Hidroelectrica, spune avocatul Remus Borza, coordonator al administratorului judiciar Euro Insol, acesta subliniind că nu este cu nimic vinovat, mai ales că este cel care a denunţat contractele cu „băieţii deştepţi”.
„Decizia Consiliului Concurenţei e corectă şi era chiar aşteptată de Hidroelectrica, câtă vreme investigaţia a fost demarată încă din martie 2012 de către Consiliul Concurenţei, cu trei luni de zile mai devreme decât insolvenţa Hidroelectrica (prima intrare în insolvenţă a companiei, n.r.). Pe fond, Consiliul Concurenţei are dreptate. Şi noi am avut o atitudine corectă în relaţia cu Conciliul Concurenţei, de colaborare, şi am oferit autorităţii de concurenţă toate datele şi toate documentele necesare în vederea finalizării investigaţiei. Aceste contracte încheiate de Hidroelectrica cu traderii de energie, cu ‚băieţii deştepţi’, în perioada 2003-2004, cu valabilitate până în 2012, şi ulterior prelungite în 2009-2010 până în 2018-2019 au fost prejudiciate , deci au fost frauduloase, concluzie la care a ajuns şi Euro Insol încă din toamna anului 2012, cu ocazia întocmirii raportului privind cauzele insolvenţei. Noi atunci am identificat nouă cauze care au generat şi favorizat insolvenţa Hidroelectrica şi ,de departe, vârful iceberg-ului era reprezentat de tocmai aceste contracte cu „băieţii deştepţi”, care au dat companiei Hidroelectrica un tun de peste un miliard de euro, doar în perioada 2006-2012, când aveam nişte referenţiale de preţ, odată cu deschiderea celor două pieţe relevante (pe OPCOM, n.r.), Piaţa Zilei Următoare şi Piaţa Contractelor Bilaterale, la care să ne raportăm, de la care să luăm nişte repere de preţ”, a declarat avocatul Remus Borza, coordonator al administratorului judiciar Euro Insol.
Potrivit acestuia, vinovaţi de aceste contracte şi înţelegeri se fac toate echipele manageriale care au păstorit, care au administrat Hidroelectrica în perioada 2003-2012.
„Aceştia au încălcat în mod deliberat acele dispoziţii legale cuprinse în ordine de miniştru sau de preşedinte al ANRE, care obligau Hidroelectrica să vândă doar pe bursă şi nu în contracte bilaterale, la preţuri mult sub preţul de cost. Preţurile din acele contracte nu acopereau nici măcar costurile, variau între 103 lei şi 132 de lei, câte vreme preţul de cost al Hidroelectrica era de 184 de lei şi preţul în piaţă era de 220 de lei. Eu nu am cum să mă consider vinovat, câtă vreme chiar eu am denunţat aceste contracte, încă din toamna lui 2012, câtă vreme chiar eu personal şi echipa mea am dat tot concursul Consiliului Concurenţei pentru a reuşi în această investigaţie. Aşa se şi explică că noi avem o sancţiune de doar 0,6%, raportat la 850 milioane euro cifră de afaceri din 2014”, a explicat Borza.
Acesta afirmă că autoritatea de concurenţă, în perspectiva Legii Concurenţei nr. 21/1996, cu raportare la articolul 5 din lege, a constatat existenţa unor înţelegeri, atât pe orizontală, între traderii de energie, cât şi pe verticală, între traderii de energie şi Hidroelectrica, înţelegeri frauduloase şi care au fost de natură să distorsioneze şi să denatureze piaţa de energie.
„Încă din 2003-2004, existau mai multe ordine ale preşedintelui ANRE şi ulterior ale Ministerului Economiei, care obligau toţi producătorii de energie, inclusiv Hidroelectrica, să oferteze întreaga cantitate de energie în mod transparent, nediscriminatoriu şi competitiv pe bursa de energie. În toată această perioadă de timp, vorbim de aproape zece ani de zile, Hidroelectrica nu a ofertat nici măcar 1 MW pe bursa de energie. Iar asta a avut evident ca efect principal distorsionarea bursei de energie, o piaţă deficitară în energie şi cu consecinţele unui preţ foarte mare, peste 220 lei în 2012. Efectul denunţării acestor contracte de către Euro Insol şi translaterea întregii cantităţi de energie din cele 11 contracte cu ‚băieţii deştepţi’ pe bursa de energie a fost prebuşirea preţului la energie, de la 220 de lei la 155 de lei, cât e şi astăzi, pentru că vorbim de cantităţi foarte mari de energie, de 8, 10, 11 milioane MW în fiecare an. Când a venit Hidroelectrica cu toată această cantitate de energie pe bursă, preţul a scăzut, toată economia românească a avut de câştigat, fie că vorbim de agenţi economici, de instituţii, cu atât mai mult de populaţie, de consumatorii casnici”, a precizat Remus Borza.
Reprezentantul administratorului judiciar a vorbit şi despre dovezile evidente care arătau înţelegerile dintre traderi şi compania de stat.
„Consiliul Concurenţei a probat existenţa acestor înţelegeri. Dacă vă uitaţi, încă din 2012, noi am prezentat public preţul tuturor contractelor, veţi observa că toate preţurile sunt trase la indigo, aceeaşi valoare pentru toţi. Iar asta arată o anumită înţelegere între traderii de energie. În fiecare an ei aveau aceleaşi preţuri în contracte. În fiecare an ei veneau la aşa-zisele negocieri cu Hidroelectrica, reprezentaţi de aceeaşi casă de avocatură. Or, asta contravine unui spirit corect, onest, de negociere a unor contracte comerciale. Mai mult, aceste contracte încheiate cu doar 11 firme au fost de natură prejudicioasă şi a reprezentat o discriminare, pentru că între 2003-2012, în România erau peste 1.000 de societăţi comerciale care deţineau licenţă de furnizare eliberată de ANRE. În acest interval de timp, au fost peste 450 de cereri, de solicitări adresate Hidroelectrica de la firme licenţiate de către ANRE, pentru a încheia astfel de contracte bilaterale. Hidroelectrica i-a refuzat pe toţi, pentru că avea muşterii ei, respectiv cei 11 ‚băieţi deştepţi’”, a concluzionat Borza.
Electromagnetica va contesta în instanţă decizia
Electromagnetica, amendată de autoritatea de concurenţă cu 9,02 milioane lei pentru înţelegeri anticoncurenţiale pe piaţa de electricitate, precizează că nu a distorsionat piaţa concurenţială şi a participat la nicio înţelegere, urmând a contesta în instanţă decizia Consiliului Concurenţei.
„Electromagnetica SA a luat act cu surprindere de comunicatul emis de niroul de presă al consiliului Concurenţei prin care anunţă sancţionarea companiei cu 9.021.308 lei pentru o presupusă încălcare a legislaţiei concurenţei pe piaţa producerii şi comercializării de energie electrică. Prin volumul de energie comercializat şi condiţiile contractuale, Electromagnetica SA nu a distorsionat şi nu putea să distorsioneze piaţa concurenţială, nu a luat parte la nicio înţelegere, pe orizontală sau pe verticală şi a acţionat ca un investitor privat pe această piaţă”, se arată în comunicatul transmis luni de companie Bursei de Valori Bucureşti.
Potrivit acestuia, pe durata investigaţiei, Electromagnetica SA a furnizat Consiliului Concurenţei „argumente solide care dovedesc că activităţile sale comerciale s-au desfăşurat în conformitate cu prevederile legale incidente (emise de către ANRE şi OPCOM), faptul că societatea a avut întotdeauna un comportament de piaţă independent şi că acuzaţiile aduse sunt lipsite de orice fundament”.
Oficialii companiei mai anunţă că în momentul în care va primi comunicarea deciziei Consiliului Concurenţei motivată va „contesta în justiţie decizia de sancţionare în vederea anulării acesteia”.
Alro spune că nu a făcut înțelegeri
La rândul său, Alro, unul dintre cei mai mari producători de aluminiu din Europa Centrală şi de Est, spune că a avut o relaţie comercială corectă cu Hidroelectrica, conformă cu toate prevederile legale care reglementează sectorul energetic din România.
”Compania a luat cunoştinţă de concluziile investigaţiei Consiliului Concurenţei cu privire la contractele încheiate cu Hidroelectrica, inclusiv de sancţiunea aplicată companiei, în sumă de 21.238.718 lei reprezentând un procent de 1,05% din cifra de afaceri realizată în anul 2014. Alro nu a încheiat niciun fel de înţelegere orizontală sau verticală în legatură cu contractul analizat de Consiliul Concurenţei”, se arată în comunicatul companiei.
Compania anunță că va analiza toate măsurile legale necesare şi va acţiona pentru a demonstra că, în relaţia cu producătorul de energie electrică, a respectat, pe deplin, reglementările în vigoare.
”În calitatea sa de consumator final de energie electrică, Alro nu a revândut energia electrică, ci a folosit-o exclusiv în procesul de producţie a aluminiului din cadrul Grupului. Mai mult, nu există precedente în jurisprudenţa europeană cu privire la sancţionarea unui consumator final de energie electrică pentru înţelegeri pe verticală în vederea închiderii pieţei prin contracte încheiate pe termen lung. Compania are un profil unic de consum al energiei electrice în România, plăteşte în avans pentru furnizarea de electricitate, fapt ce permite furnizorului de energie electrică acces la un flux financiar garantat pentru finanțarea activităților sale operaționale și de investiții, fără alte garanții pentru activele fixe și creanțele sale”, mai afirmă oficialii Alro.
Potrivit acestora, aceste contracte au fost investigate de Comisia Europeană (CE), într-un dosar care viza un potenţial „tarif preferenţial” pentru electricitate. În urma unei analize amănunţite, derulată pe mai mulţi ani, CE a concluzionat că „Hidroelectrica a practicat prețuri care au fost conforme pe deplin cu prețul de referință de pe piață”.
Conform comunicatului CE din 12 iunie 2015, “Contractele de furnizare a energiei electrice semnate de Hidroelectrica, întreprinderea de stat producătoare de energie electrică din România, cu anumiți comercianți din domeniul energiei și clienți din sectorul industrial nu au implicat un ajutor de stat”.
De altfel, potrivit studiului Centrului European pentru Studii Politice (CEPS), studiu realizat la solicitarea Comisiei Europene, tariful la care Alro cumpără electricitatea este de 4,5 ori mai mare decât al companiei cu cel mai mic preţ din Europa şi de trei ori mai mare comparativ cu media europeană.
Alro activează pe o piaţă internaţională puternic concurenţială, piaţă care a determinat închiderea unor uzine de aluminiu în ultimii ani, tocmai din cauza costurilor nesustenabile cu energia electrică. Compania exportă peste 70% din producţie, iar costurile mari, neconcurenţiale cu energia electrică au făcut ca Alro să închidă 25% din capacitatea sa de producţie.
