Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, spune că, deși industria de apărare este producătoare de profit, datoriile acumulate de aceasta fac ca situația financiară să fie negativă. Acest sector se menține în mare parte din exporturi, iar situația este generată de faptul că bugetul Ministerului Apărării a scăzut an de an.
„Din activitatea curentă, industria de apărare este producătoare de profit, însă întregul context privind datoriile face ca situația financiară să fie negativă. Toate sunt în administrare specială, pentru că toate au datorii mai mari decât pot plăti. Din acest punct de vedere, capitalul social este mic în raport cu datoriile, iar imaginea generală a industriei de apărare este a unei industrii pe pierdere. De fapt, însă, industria reușește să-și plătească salariații și să-și realizeze producția”, a spus ministrul Economiei.
Vosganian a afirmat că se pregătesc mai multe privatizări pentru Șantierul Naval Militar Mangalia, Întreprinderea Optică Română, Romero, Avioane Craiova SA și IAR Ghimbav.
„În afara unui nucleu de securitate pe care îl vom stabili, vom face privatizări. Am și anunțat că pentru șantierul naval militar Mangalia, Întreprinderea Optică Română, Romero, întreprinderea de avioane de la Craiova, elicopterele de la Ghimbav avem în proiect privatizarea. Așteptăm ca strategia de securitate să fie adoptată în CSAT pentru a avea o imagine de ansamblu în contextul căreia să navigăm”, a precizat Varujan Vosganian.
În ceea ce privește Romarm, nu s-a pus încă problema unei privatizări, iar atunci când se vor face restructurări, ministrul Economiei își manifestă speranța angajării de personal, nu a disponibilizărilor.
„Restructurări vom face, dar sperăm să angajăm personal, nu să disponibilizăm, mă refer la Romarm. La Romarm nu am introdus încă un concept de privatizare, pentru că acolo trebuie să știm ce anume păstrăm pentru nucleul de securitate și ce anume putem privatiza”, a declarat Vosganian, citat de Agerpres.
Referitor la faptul că industria de apărare românească se menține în mare parte din exporturi, ministrul a afirmat că situația este generată de faptul că bugetul Ministerului Apărării a scăzut an de an.
„Bugetul Apărării a scăzut an de an și unul din obiectivele strategiei pe care o discutăm zilele acestea este de a da o garanție a unui nivel al bugetului alocat apărării care să permită achiziții în plan național. Pe noi ne interesează pe de-o parte să asigurăm mentenanța pentru ceea ce există, pentru dotările existente și în același timp să contribuim și la modernizarea armatei noastre”, a precizat ministrul Economiei.
Strategia de Export 2014 – 2020, în dezbatere publică
Ministrul Economiei a prezentat totodată principalele coordonate ale Strategiei Naţionale de Export 2014 – 2020. Proiectul, care e postat pe site-ul ministerului, a fost lansat astfel în dezbatere publică, urmând ca documentul rezultat în urma consultărilor să fie prezentat Guvernului spre aprobare.
„Ne vom baza nu pe creşterea cantitativă a exporturilor, ci pe o creştere calitativă. Vrem, de asemenea, orientarea unei părţi a exporturilor către ţări terţe”, a precizat ministrul Economiei.
Potrivit lui Vosganian, deficitul comercial al României la sfârșitul acestui an nu va urca la 4% din PIB, în condiţiile în care, în primele şapte luni, valoarea indicatorului a fost de 3,13 miliarde de euro, mai redusă cu 2,23 miliarde de euro faţă de cea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului trecut.
„Eu când vorbesc despre creşterea industriei şi a exportului, nu fac decât să semnalez că există segmente dinamice care trebuie încurajate. În acelaşi timp, nu trebuie să ne facem iluzii. Dacă România nu depăşeşte o creştere economică de 2% din PIB, creşterea economică nu se va repercuta în nivelul de trai şi în reducerea decalajelor faţă de ţările avansate din Uniunea Europeană. Ca să putem vorbi în România în mod real de o desprindere de criză şi de o creştere reală a veniturilor nivelului de trai şi de o reducere a decalajelor trebuie să vorbim de o creştere economică în jur de 4%, deci obiectivul nostru este să ajungem la 4%”, a afirmat Vosganian.
În primele şapte luni ale anului, exporturile au ajuns la 28,19 miliarde de euro, în creştere cu 7,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2012, iar importurile au fost de 31,32 miliarde de euro, în scădere cu 0,7%.
„Este o performanţă, care arată că nivelul de competitivitate a exporturilor româneşti a crescut. De asemenea, pentru prima dată, la jumătatea acestui an, contul curent a înregistrat un excedent. (…) Mai există două vulnerabilităţi: capacitatea redusă de absorbţie a pieţei interne, din cauza veniturilor scăzute ale populaţiei, şi nivelul redus de investiţii directe. Deci, consumul şi investiţiile trebuie să fie o prioritate în perioada următoare”, susţine ministrul Vosganian.
Ţările în care exporturile României au crescut cel mai mult sunt Mexic (118%), Libia (154,4%), Indonezia (159,2%), Thailanda (105,4%). Principalele pieţe de destinaţie ale mărfurilor româneşti sunt Germania, Italia, Franţa şi Turcia. Cele mai exportate produse româneşti sunt autoturismele (7,2% din totalul exporturilor, în creştere cu 57% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut), componente auto (tot 7,2% din total exporturi), fibre, cabluri şi conductori electricit izolaţi (5,8%), mobilier din lemn (3,4%).
Pe de altă parte, răspunzând unei întrebări, ministrul Economiei a afirmat că organizarea unei dezbateri pe tema proiectului Roşia Montană este benefică pentru a vedea dacă societatea românească este pregătită pentru astfel de dezbateri.
„Mi se pare puţin ciudată decizia de a chema miniştrii la audieri. Trebuie chemat tot Guvernul. Voi spune că opinia mea este opinia Guvernului, iar alte opinii le voi spune la dezbaterile din Parlament”, a explicat Varujan Vosganian.
Acesta a menționat că trebuie rezolvate trei chestiuni până la începerea dezbaterilor parlamentare.
„În primul rând, trebuie să fim toţi de acord dacă resursele trebuie să fie fructificate sau nu. Eu susţin că orice resursă trebuie exploatată. Apoi trebuie să fim de acord ca exploatarea să se facă în conformitate cu Constituţia, unde se precizează că trebuie respectat interesul naţional. Trebuie să ne punem de acord ce vom face cu aurul, trebuie să definim interesul naţional. În al treilea rând, trebuie stabilit care este cadrul tehnic cu care vom exploata resursele”, a menţionat ministrul Vosganian.
Conform acestuia, trebuie analizate modalităţile în care aurul se extrage în alte regiuni şi modul în care alte ţări au gestionat astfel de probleme.
Prognoza de creştere economică a autorităţilor române şi a FMI este de 2% pentru acest an şi de 2,25% pentru 2014.
