Acasă EconomieIndustrie Traseul autostrăzii Sibiu-Piteşti se va stabili în câteva zile

Traseul autostrăzii Sibiu-Piteşti se va stabili în câteva zile

de A

autostrada_pa_co_39491200Traseul autostrăzii Sibiu-Piteşti se va stabili în câteva zile, iar studiul de fezabilitate pentru autostradă va fi gata până la sfârşitul acestui an, spune directorul general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), Cătălin Homor. De asemenea, lucrările de remediere a tronsonului de autostradă Orăştie-Sibiu, închis în septembrie 2015, între Sălişte şi Cunţa, din cauza unor crăpături în asfalt, vor începe în luna aprilie.

„La începul anului 2018 încep lucrările pe mai multe secţiuni. Cel mai târziu, autostrada Sibiu-Piteşti va fi deschisă traficului în anul 2021”, a afirmat Homor.

De asemenea, săptămâna viitoare va fi lansată licitaţia privind contractul pentru expertizarea lucrărilor la lotul 3 al autostrăzii Orăştie-Sibiu.

„Valoarea de 5 milioane euro este o valoare maximală estimată pentru remedierea defecţiunilor. În aprilie încep efectiv lucrările de reparare a autostrăzii Orăştie-Sibiu. Nu putem discuta de o valoare exactă până nu vom avea un proiect tehnic. Soluţia cu cele mai puţine riscuri şi o durată cât mai mică de execuţie este aceea de a executa lucrările în regie proprie. Astăzi, CNADNR are utilaje şi restul vor fi închiriate, plus materialele de construcţii necesare pe care le va folosi, iar diferenţa o va cumpăra”, a declarat şeful CNADNR, Cătălin Homor.

O porţiune de 200 de metri din autostrada Sibiu-Orăştie, aflată în zona kilometrului 60 şi deschisă în noiembrie 2014, se demolează şi se reface complet pe cheltuiala antreprenorului, compania italiană Salini Impregilo, din cauza unor probleme la fundaţie cauzate de infiltraţii. Termenul de remediere a problemelor a fost stabilit iniţial pentru luna decembrie a anului trecut.

CNADNR şi-a planificat investiţii de 2,24 miliarde lei în acest an şi estimează venituri totale de 5,83 miliarde lei, potrivit planului de buget al companiei.

“Activitatea companiei este dedicată în mare parte investiţiilor în infrastructură cât şi în întreţinere. Legat de investiţii, avem aşa: proiecte aflate în execuţie, şantiere deschise, avem Sebeş-Turda, Lugoj-Deva, autostrada Transilvaniei, în diferite stadii de execuţie, pentru care am identificat un stoc destul de important de probleme pentru care avem şi soluţii. Targhetul nostru este ca până la jumătatea verii marea majoritate a acestor probleme să fie rezolvate şi mare parte dintre proiectele aflate în execuţie să fie şi finalizate. A doua categorie de proiecte reprezintă proiectele pentru care urmează a se deschide şantiere în anul acesta, între care Câmpia Turzii-Târgu Mureş, Mihăeşti-Nădăşelu, autostrada A3 Bucureşti-Ploieşti şi poate cu ceva efort Comarnic-Braşov, lotul 5”, a menţionat Homor.

În ceea ce priveşte proiectele aflate în pregătire, aici ar fi Sibiu-Piteşti, Suplacu de Barcău-Mihăeşti şi cele patru loturi de pe Comarnic-Braşov.

De asemenea, până la finalul anului CNADNR vrea să obţină cel puţin două licitaţii, pe patru ani, pentru întreţinerea autostrăzilor şi drumurilor naţionale pe timp de iarnă.

Compania a identificat totodată împreună cu Ministerul Mediului porţiuni şi există planuri pentru 10 km de perdele forestiere, şi se lucrează la un studiu de fezabilitate pentru alte 450 de hectare.

Noua centură a Capitalei, gata până în 2030

Noua centură a Capitalei va fi contruită în două etape, urmând să fie finalizată până în anul 2030.

„În ceea ce priveşte Centura Capitalei, Master Planul General de Transport o tratează în două etape: o primă etapă este cea a centurii existente, şi aici, la centura existentă, pe partea de sud şi capetele de centură a părţii de nord sunt prevăzute în perioada de programare 2014-2020, după care urmează a doua etapă de dezvoltare a centurii, în perioada de programare 2020-2030, când e prevăzut pe zona Centurii de Nord, adică ringul 2, e prevăzută realizarea centurii ca obiect de sine stătător. Din punct de vedere al evoluţiei proiectelor, în momentul de faţă pregătim cererea de finanţare pentru partea existentă de centură, pentru Centura de Sud şi Capetele pentru partea de Nord şi pregătim şi studiul de fezabilitate pentru ringul 2, astfel încât finanţarea să aibă loc în perioada de programare 2020-2030”, a declarat secretarul de stat din Ministerul Transporturilor Marcel Boloş.

„Cu ochii” pe şantiere

Potrivit oficialului din Ministerul Transporturilor, CNADNR, CFR şi Metrorex vor avea unităţi de implementare regionale, iar angajaţi ai acestor unităţi vor fi prezenţi pe şantiere pentru a urmări activităţile de execuţie lucrări.

„Ne-am orientat activitatea pe zona a ceea ce înseamnă activități de proiectare. În cadrul CNADNR a fost înființat departamentul de proiectare ceea ce va presupune ca anumite categorii de lucrări, nu toate, dar la lucrări mai simple, cum ar fi reabilitări de drumuri naţionale, acest department de proiectare urmează să funcţioneze în cadrul CNADNR, care ne va ajuta foarte mult la recuperarea perioadelor de timp care erau necesare pentru ca să întocmim studiile de fezabilitate. Desigur, suntem atenţi şi la calitate. De acum înainte, vorbesc de marii beneficiari: CNADNR, CFR şi Metrorex, vor avea unităţi de implementare regionale. Adică vor avea ochiul CNADNR-ului în şantier. Nu sunt oameni de birou, sunt oameni din aceste unităţi de implementare care vor fi prezenţi în şantier pentru a urmări activităţile de execuţie lucrări. Locul de muncă al lor va fi pe şantier, aşa încât vestea mai puţin bună pentru antreprenori este că vor avea în fiecare zi omul CNADNR sau al CFR-ului pentru a urmări activitatea zilnică din şantiere”, a declarat secretarul de stat în ministerul Transporturilor, Marcel Boloş.

Acesta spune că este un demers necesar pe care ministerul l-a avut în vedere pentru a nu repeta greşeli de calitate, care au existat la tronsonul Orăştie-Sibiu.

“Încercăm să fim cât mai aproape atât de problema implementării proiectelor, pe de o parte, dar şi de problemele cu care se confruntă antreprenorii, pe de altă parte”, a mai afirmat Boloş.

Acesta a menţionat totodată că blocajele în implementarea proiectelor nu vor mai fi atât de vizibile.

“Ideea monitorizării în permanenţă trebuie să fie pentru noi o regulă, aşa încât blocajele în implementarea proiectelor să nu mai fie atât de vizibile, dar şi să contribuie la întârzieri în impelmtarea proiectelor de infrastructură de transport”, a concluzionat secretarul de stat din Ministerul Transporturilor.

MasterPlanul, aprobat până pe 15 aprilie

Master Planul General de Transport, documentul care indică priorităţile României în materie de infrastructură de transport până în 2030 şi care implică investiţii totale de 43,5 miliarde de euro, va fi aprobat în Guvern, iar ulterior va fi trimis în Parlament pentru aprobare.

„Mai avem o dezbatere finală la Comisia Europeană pe 22 martie această fiind ultima dezbatere. Acele proiecte pe care le vedeţi astăzi prioritizate în Master Planul pe Transport nu sunt doar aruncate acolo în listele de priorităţi. Fiecărui proiect de acolo înscris în lista de priorităţi i s-a făcut o analiză de sustenabilitate economică. Lista de proiecte a fost publicată pe site-ul Ministerului Transporturilor, a fost de asemenea pus în dezbatere publică Master Planul pe site-ul Ministerului Transporturilor, au fost organizate în cursul anului 2014 şi 2015 o serie de dezbateri publice în care cei care au fost interesaţi şi-au putut exprima punctul de vedere asupra proiectelor pe care le-am prioritizat în cadrul Master Planului General de Transport. Unul din criteriile prioritare a fost cel al sustenalibităţii economice, acestuia i s-a acordat o prioritate maximă de 70 de puncte. În continuare, ce avem de făcut e legat de proiectul de lege la care se lucrează în momentul de faţă în cadrul Ministerului Transporturilor pentru aprobarea acestor liste de priorităţi şi coridoare de transport, pentru că este poate pentru prima dată când România are coridoarele de transpot de importanţă naţională şi europeană creionate pe harta României. Aprobarea aceasta prin lege este necesară pentru a asigura stabilitate în vedere implementării Master Planului. Dacă cineva ar schimba din traseul acestor coridoare, acolo este propusă o pedeapsă chiar cu privarea de libertate. Ca şi grafic de timp, ne-am stabilit ca până pe data de 15 aprilie proiectul de lege să intre pentru aprobare în Guvernul României, pentru ca mai apoi să fie transmis Parlamentului în cursul lunii aprilie. Intenţionăm – nu ştiu dacă acest lucru va fi posibil – ca mai apoi în cadrul acestei sesiuni parlamentare să avem proiectul de lege pentru aprobarea Master Planului definitivat, aprobat. În aceste condiţii, până în anul 2030 am avea orizontul de timp pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea infrastructurii de transport a României”, a anunţat Marcel Boloş.

Acesta a mai spus că, în cadrul CNADNR, a fost înfiinţat un departament de proiectare, pentru anumite categorii de lucrări mai simple, cum ar fi reabilitările de drumuri naționale, în vederea recuperării perioadelor de timp necesare întocmirii studiilor de fezabilitate.

Comisia Europeană a aprobat în luna iulie a anului trecut Master Planul pentru Transport, prin care România se angajează ca până în 2030 să investească și să își prioritizeze proiectele infrastructurii de transport, care ajung la 43,5 miliarde de euro. În 15 ani, România va avea 1.200 km de autostradă şi 1.900 km de drumuri expres, naţionale şi variante de ocolire.

De asemenea, în iulie 2015, Comisia Europeană a aprobat Programului Operaţional Infrastructură Mare (POIM), prin careUniunea Europeană s-a angajat să aloce, în perioada 2015-2020, fonduri în valoare de 9,5 miliarde de euro pentru proiecte implementate de România în domeniile transport, energie şi mediu. Bugetul de stat nu poate suporta integral cheltuielile propuse în documentul strategic al Master Planului pe Transport astfel că România va fi nevoită să apeleze la împrumuturi iar UE va trebui să-i ofere anual o derogare de deficit de aproximativ 0,5% din PIB, timp de patru ani, începând cu 2017.

Magistrala 5 se opreşte la Iancului

Magistrala 5 de metrou Râul Doamnei – Pantelimon se va opri la staţia Iancului şi nu va mai fi contruită până la Pantelimon, aşa cum prevedea proiectul iniţial.

„S-a refăcut linia de tramvai care leagă Piaţa Iancului de Pantelimon, motiv pentru care Magistrala 5 se va opri la staţia Iancului, nu va mai cuprinde şi partea a doua. Primăria nu are altfel interes. Există finanţare pentru linia spre Otopeni. Partea centrală e una pe care ne-o dorim. Vorbim de o dezvoltare a întregii zone, nu doar pentru aceia care vin de la aeroport”, a declarat secretarul de stat în ministerul Fondurilor Europene, Emanoil Dascălu, într-o conferinţă de presă.

Potrivit acestuia, în România, s-au construit autostrăzi fără autorizaţii de construcţie. De asemenea, în cazul unor aeroporturi din ţară există proiecte începute şi finanţate din fonduri europene şi, deşi beneficiarii şi-au asumat răspunderea să le finalizeze până la sfârşitul anului 2015, nu au reuşit să respecte termenul. Iar dacă nu vor găsi finanţări proprii, sumele vor fi pierdute, iar banii rambursaţi, afirmă Dascălu.

Mai mult, programele operaţionale sectoriale POS Transport şi POS Mediu au pierdut 3 miliarde euro din cauză că nu s-a respectat managementul achiziţiei publice. Alocarea pentru POS Transport 2007-2013 a fost de 4,2 miliarde euro, din care s-au absorbit 2,6 miliarde euro, iar alocarea pentru POS Mediu a fost de 4,4 miliarde euro, absorbţia fiind în acest caz de 2,9 miliarde euro. POS Mediu a avut corecţii de 10%, în timp ce POS Transport a avut corecţii de 20%.

din aceeasi categorie