Acţionarii producătorului de energie Nuclearelectrica (SNN) vor decide pe 11 martie, în AGA, dacă societatea de stat va contribui cu capital la proiectul hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti, ca şi la cel al cablului electric submarin între România și Turcia.
Administratorii Nuclearelectrica au convocat acţionarii să le aprobe intenţia de a participa cu 8,9 milioane de lei la proiectul hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti, coordonat de Hidroelectrica, respectiv cu 2 milioane de euro la constituirea Companiei de Proiect „IJVDCC Romania – Turcia”, de construire a cablului submarin de interconectare de înaltă tensiune (400 KV) România – Turcia.
Compania deţine centrala nucleară de la Cernavodă, care asigură 20% din producţia de energie a României.
Hidroecentrala de la Tarniţa-Lăpuşteşti este menită să contribuie la echilibrarea sistemului energetic prin producţie, sau dimpotrivă, prin consum de energie, datorită sistemului de acumulare prin pompaj. Proiectul este estimat la peste un miliard de euro, dar investiţia nu a început deocamdată, deşi a fost plănuită încă de dinainte de 1990.
Nuclearelectrica vrea să subscrie 89.000 de acţiuni cu valoarea nominală de 100 de lei emise de societatea Hidro Tarniţa SA în cadrul unei majorări de capital, urmând să devină astfel parte din consorţiul care va finanţa unul dintre cele mai mari proiecte energetice din România. Proiectul nu va putea fi realizat fără finanţare externă. Până acum, de acest proiect s-au interesat, doar în principiu, investitori din China, nu foarte doriţi de Uniunea Europeană.
La rândul său, cablul submarin România-Turcia este necesar pentru a descărca excesul de capacitate de producţie de electricitate din Dobrogea, datorat, în principal, eolienelor.
Totodată, proiectul construcţiei reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă nu este atractiv din aceeaşi cauză a supraofertei de electricitate la care ar contribui.
Întârzierea lansării proiectului (iniţiat acum 10 ani) „este unul din motivele pentru care s-au retras rând pe rând investitorii din proiectul de construcţie a reactoarelor 3 şi 4. Sunt concerne internaţionale, nu sunt proşti, au văzut că nu există capacitatea de evacuare de energie şi au renunţat. Până nu se face ceva cu capacitatea de evacuare a energiei din Dobrogea, nu văd să evolueze 3 şi 4″, a declarat un oficial al Electrica, citat de Economica.net.
Nuclearelectrica ar urma să cumpere două milioane de acţiuni ale companiei de proiect al cablului „IJVDCC Romania – Turcia”.
Profit net de 16 ori mai mic în 2014
De asemenea, societatea de stat, operatorul singurei centrale nuclearelectrice din România, a bugetat pentru acest an un profit net de doar 27,9 milioane lei (6,2 milioane de euro), de 16,3 ori mai mic faţă de câştigul de 456,7 milioane de lei din 2013.
Compania se aşteaptă ca în acest an să aibă venituri de 1,82 miliarde de lei (407,6 milioane de euro), mai mici cu 20,8% comparativ cu 2,3 miliarde de lei în 2013, potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli pentru 2014 care va fi suspus aprobării acţionarilor companiei în AGA din 11 martie.
Nuclearelectrica precizează că „bugetarea cheltuielilor a fost făcuă în condiţii de austeritate faţă de anul anterior şi de nevoile reale pentru menţinerea pe termen lung a performanţelor de operare şi securitate nucleară, acestea fiind dimensionate ţinând cont şi de evoluţia anticipată negativă a veniturilor care se vor obţine în 2014 comparativ cu anul anterior”.
Producătorul de electricitate estimeză cheltuieli mai mari cu 1,7%, de la 1,75 miliarde de lei la 1,78 miliarde de lei.
Nuclearelectrica apreciază că va produce în acest an 10,54 TWh de energie, din vânzarea căreia va obţine 1,62 miliarde de lei. Compania este obligată, în acest an, de Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE), să livreze populaţiei 3,74 TWh de energie, respectiv 35,49% din producţie. Preţul la care ANRE obligă Nuclearelectrica să vândă energie pe piaţa reglementată, respectiv de 145,88 lei/MWh, a nemulţumit conducerea producătorului de electricitate, care a acţionat ANRE în instanţă.
Nuclearelectrica este controlată de stat, prin Ministerul Economiei, care are peste 81% din titluri. Fondul Proprietatea (FP) mai are aproape 10%, iar restul sunt participaţii mici deţinute de fonduri de investiţii şi investitori indiuviduali.
1 comentariu
Regret confirmarea exactă a temerilor pe care le-am exprimat în ultimii…10 ani față de efectele, mereu negative, ale deciziilor luate după ureche, în lipsa unei strategii energetice pe termen lung, corelată cu o viziune credibilă a evoluției probabile a consumului intern și a cerințelor pieței internaționale a energiei. Fiorii pe care i-ar provoca Uniunii Europene participarea Chinei la investiția de la Tarnița nu se justifică dacă ținem seama că marele producător auto european Volkswagen este de mult proprietatea musulmanilor din țările Golfului Persic, că în afara rețelei de înaltă tensiune și a unor centrale nucleare din Marele Albion, toată electro-energetica britanică este proprietatea unor investitori străini, și exemplele vor continua (speră guvernul nostru) cu investiția majoră (tot) chineză în unitățile 3 și 4 de la Cernavodă! Aș îndrăzni să adaug notei pesimiste că va fi curând „normală” o decizie a ANRE de a încărca mai mult costurile Nuclearelectrica prin impunerea unei cote fixe anuale de contribuție la cheltuielile viitoarei dezasamblări (decommissioning) a unităților 1+2 de la CNE, în locul contribuției actuale proporțională cu producția lor (în scădere). Dar, ca energeticieni patrioți, trăim cu speranțe optimiste, rareori confirmate de guvernele succesive de până astăzi!
Comments are closed.