Comisia a decis să aprobe cererile primite din partea statelor membre și a Regatului Unit care solicitau scutirea temporară de la plata taxelor vamale și a TVA la importurile de dispozitive medicale și de echipamente de protecție din țări terțe, pentru a contribui la combaterea coronavirusului. Decizia se aplică retroactiv de la 30 ianuarie.
„Comisia a decis astăzi să aprobe cererile primite din partea statelor membre și a Regatului Unit care solicitau scutirea temporară de la plata taxelor vamale și a TVA la importurile de dispozitive medicale și de echipamente de protecție din țări terțe, pentru a contribui la combaterea coronavirusului. Această măsură va facilita, din punct de vedere financiar, accesul la echipamente medicale de care medicii, asistenții medicali și pacienții au atât de multă nevoie”, a informat CE.
Comisia a aprobat rapid cererile primite din partea tuturor statelor membre.
Această măsură include măștile și echipamentele de protecție, precum și kiturile de testare, ventilatoarele și alte echipamente medicale. Ea se va aplica pentru o perioadă de șase luni, cu posibilitatea de a fi prelungită.
„În această situație de urgență este vital ca echipamentele și dispozitivele medicale să ajungă rapid acolo unde este nevoie de ele. Prin scutirea de la plata taxelor vamale și a TVA la importul acestor produse din afara UE, Comisia Europeană ajută la îmbunătățirea accesibilității acestor produse. Doresc să îmi exprim din nou recunoștința și respectul profund pentru lucrătorii din domeniul sănătății din întreaga Europă. Măsura luată astăzi ar trebui să îi ajute să primească echipamentele de care au nevoie pentru a se proteja și a continua să salveze vieți”, spune Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie.
La 20 martie 2020, Comisia a invitat toate statele membre, precum și Regatul Unit, să depună o cerere privind scutirea de la plata la taxelor vamale și a TVA la importurile de echipamente de protecție și alte echipamente medicale din țări terțe. Toate statele membre, precum și Regatul Unit, au dat curs acestui apel.
Legislația actuală a UE dispune de instrumente excepționale în sprijinul victimelor catastrofelor, care pot fi utilizate pentru a face față crizei sanitare fără precedent cauzate de coronavirus.
Legislația vamală a UE prevede posibilitatea de a acorda scutiri de taxe „în folosul victimelor catastrofelor”. Aceasta poate fi aplicată în cazul importurilor efectuate de organizații de stat sau de organizații caritabile sau filantropice autorizate. Pentru a acorda scutiri, este necesară o decizie a Comisiei, care acționează la cererea statelor membre în cauză.
În mod similar, legislația UE în materie de TVA cuprinde dispoziții asemănătoare referitoare la scutirea de la plata TVA a importurilor finale de anumite bunuri.
3 miliarde euro pentru sectorul sănătății
De asemenea, Comisia Europeană a anunţat că mobilizează 3 miliarde euro pentru a sprijini sectorul sănătății, dorind să sprijine în mod direct sistemele de sănătate din statele membre ale UE în lupta lor împotriva pandemiei de coronavirus printr-o serie de măsuri.
„Comisia dorește să sprijine în mod direct sistemele de sănătate din statele membre ale UE în lupta lor împotriva pandemiei de coronavirus printr-o serie de măsuri care pot fi adoptate cel mai bine la nivelul UE. În acest scop și pe baza principiului solidarității, Comisia va completa în mod rapid, flexibil și direct eforturile depuse în prezent la nivel național”, a anunţat CE.
Mai concret, ca un prim pas, Comisia a elaborat o evaluare inițială a nevoilor și va colabora cu statele membre pentru a detalia necesitățile acestora și a stabili o listă de priorități.
„Pentru a finanța această acțiune, Comisia mobilizează 3 miliarde euro din bugetul UE, din care 2,7 miliarde euro vor fi acordate prin intermediul Instrumentului dedicat sprijinului de urgență și 300 de milioane euro prin intermediul capacității de echipamente medicale rescEU. Vor fi posibile contribuții suplimentare din partea statelor membre, precum și a persoanelor fizice și a fundațiilor și chiar prin intermediul finanțării participative”, arată CE.
Pentru a asigura finanțarea necesară, Comisia recurge exclusiv la bugetul UE pentru perioada 2014-2020.
Astfel, Comisia va fi în măsură: să achiziționeze direct sprijin de urgență în numele statelor membre și să distribuie echipamente medicale, cum ar fi măștile și dispozitivele de protecție respiratorie; să sprijine financiar și să coordoneze nevoile urgente, cum ar fi transportul de echipamente medicale și de pacienți în regiunile transfrontaliere; să sprijine construirea de spitale de campanie mobile.
„Pentru a valorifica creșterile de eficiență și a genera economii de scară, ori de câte ori este posibil, Comisia va efectua achiziții directe în numele statelor membre și va concentra sprijinul în zonele unde este nevoie de acesta. Pe termen mediu și lung și grație acestor instrumente, UE va fi în măsură să sprijine capacitățile de testare ale statelor sale membre, precum și orice cercetare medicală relevantă. În acest mod, Comisia va oferi un răspuns din partea UE în contextul crizei sanitare, până la terminarea acesteia”, precizează CE.
Pentru a pune în aplicare inițiativa, Comisia va colabora cu autoritățile sanitare naționale din statele membre, cu organizațiile internaționale și cu sectorul neguvernamental.
Instrumentul dedicat sprijinului de urgență îi va permite UE să ofere un răspuns coordonat în diferitele etape ale crizei.
Acțiunile concrete vor depinde de nevoile țărilor UE.
„De exemplu, Comisia va depune eforturi pentru: a sprijini importurile, transportul și distribuția de echipamente de protecție, concentrându-se asupra regiunilor cel mai grav afectate; a sprijini transportul pacienților care au nevoie de acest lucru către spitale transfrontaliere ce pot oferi o capacitate disponibilă; a stimula dezvoltarea rapidă de medicamente și de metode de testare”, mai informează CE.
Alte acțiuni vor fi, de asemenea, posibile, în funcție de evoluția nevoilor statelor membre, ale spitalelor, ale medicilor și ale pacienților.
Pentru a asigura finanțarea necesară, Comisia recurge exclusiv la bugetul UE pentru perioada 2014-2020 și mobilizează toate resursele disponibile în limitele cheltuielilor pentru 2020.
Din acest motiv, Comisia a prezentat joi și un proiect de buget rectificativ, o propunere de reorganizare a unei părți a cheltuielilor UE pentru acest an în conformitate cu cele mai recente priorități, pentru a asigura: 300 de milioane euro pentru capacitatea de echipamente medicale rescEU, ceea ce va contribui la procurarea și distribuirea de materiale medicale suplimentare în întreaga UE. Finanțarea se va adăuga la cele 80 de milioane euro deja alocate luna trecută; mobilizarea directă a 2,7 miliarde euro către Instrumentul Uniunii Europene dedicat sprijinului de urgență, al cărui obiectiv general constă în completarea celorlalte instrumente ale UE, în cazurile în care acestea nu pot acționa singure, răspunzând direct situațiilor de criză din întreaga UE, cu posibilitatea de a modifica acest instrument astfel încât să poată fi utilizat în contextul pandemiei de coronavirus.
Comisia va activa flexibilitatea restantă a bugetului actual pe termen lung – rezerve care depășesc plafoanele anuale – pentru a finanța această operațiune.
Nevoile sunt însă mai mari decât bugetul de care dispune.
„Având în vedere perspectiva pe termen mediu și lung a acțiunii propuse, Comisia va explora noi modalități de a atrage finanțare. Printre acestea se numără donațiile individuale, fundațiile și chiar finanțarea participativă. Comisia caută să instituie toate modalitățile necesare pentru a permite colectarea rapidă a contribuțiilor și a donațiilor. Bugetul ar putea fi consolidat în continuare prin aceste mijloace, precum și prin noi credite bugetare în 2021, odată ce va fi instituit un buget pentru 2021 (pe baza unui acord privind CFM 2021-2027)”, precizează CE.
Obiectivul inițiativei va fi acela de a oferi sprijin specific statelor membre și regiunilor celor mai afectate.
„Având în vedere evoluția rapidă a crizei sanitare în întreaga Uniune, nu poate exista o alocare prestabilită pentru fiecare stat membru. Echipa care gestionează inițiativa va monitoriza evoluțiile în curs și va răspunde în funcție de gravitatea relativă a crizei în diferitele state membre, precum și în funcție de măsurile și instrumentele deja existente”, arată CE.
Comisia a început deja să colaboreze cu autoritățile sanitare naționale din statele membre, pentru a cartografia necesitățile cele mai stringente ale țărilor UE și pentru a fi în măsură să direcționeze finanțarea acolo unde este nevoie. Această evaluare preliminară va servi la identificarea primelor demersuri care trebuie întreprinse și a deciziilor care trebuie adoptate.
De asemenea, vor fi luate în considerare și consultările suplimentare cu statele membre și cererile specifice din partea acestora.
Comisia va avea un rol central în punerea în aplicare a inițiativei. În acest scop, Comisia înființează un grup operativ la care participă personal din toate departamentele sale, care va lucra, pe o bază continuă, la punerea ideilor în practică. Echipa responsabilă va include experți în următoarele domenii: gestionarea crizelor, politica în domeniul sănătății, transporturi, achizițiile publice din UE și gestiunea financiară.
Comisia precizează că va colabora îndeaproape cu autoritățile naționale ale statelor membre, precum și cu organizațiile internaționale și cu sectorul neguvernamental.
Comisia a prezentat joi o propunere legislativă cuprinzătoare pentru a finanța și a pune în aplicare acțiunea sa de sprijinire directă a sectoarelor sănătății din statele membre. Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să aprobe această inițiativă cât mai curând posibil.
„Între timp, Comisia va depune eforturi pentru a identifica și a pregăti primele acțiuni care trebuie întreprinse, astfel încât punerea în aplicare să poată începe imediat după adoptarea propunerilor legislative”, menţionează CE.
UE a adoptat deja o serie de măsuri pentru a combate pandemia de coronavirus pe întreg teritoriul UE, în Balcanii de Vest și în țările din cadrul Parteneriatului estic.
Printre măsurile luate până în prezent se numără, în special, deblocarea de investiții în valoare de 37 de miliarde euro din fondurile de coeziune ale UE pentru a le permite statelor membre să cumpere echipamente medicale, să plătească medicii și să ajute întreprinderile mici și mijlocii să își plătească în continuare personalul; crearea primei capacități rescEU de echipamente medicale și finanțarea repatrierii resortisanților UE blocați în întreaga lume. Până în prezent, mecanismul de protecție civilă al Uniunii a facilitat repatrierea a 10.017 cetățeni ai UE către Europa, cu 47 de zboruri.
Cu toate acestea, amploarea și gravitatea provocării necesită un răspuns coordonat și mai solid, orientat direct către sistemele de sănătate, care se bazează pe solidaritate și care consolidează cooperarea dintre statele membre ale UE.
Inițiativa de joi va completa acțiunile întreprinse până în prezent și va fi coerentă cu acestea. Obiectivul acesteia va fi să completeze ceea ce fac deja autoritățile sanitare naționale, creând sinergii și utilizând în mod optim economiile de scară.
Capacitatea medicală rescEU va fi găzduită de unul sau mai multe state membre. Statul-gazdă va fi responsabil cu achiziționarea echipamentelor. Comisia va finanța 100 % din capacitatea medicală. Centrul de coordonare a răspunsului la situaţii de urgenţă va gestiona distribuția echipamentelor, pentru a se asigura că acestea ajung acolo unde este cea mai mare nevoie de ele.
Bugetul UE inițial al capacității este de 80 de milioane euro, din care 70 de milioane euro fac obiectul aprobării de către autoritățile bugetare.
Capacitățile rescEU sunt disponibile în primul rând pentru a completa capacitățile naționale ale tuturor țărilor care fac parte din mecanismul de protecție civilă al Uniunii (UCPM): toate statele membre ale UE, Regatul Unit în perioada de tranziție și șase state participante (Islanda, Norvegia, Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru și Turcia).
În cazul în care capacitățile naționale, inclusiv cele angajate în prealabil în Rezerva europeană de protecție civilă din cadrul mecanismului, nu sunt suficiente pentru a asigura un răspuns eficace la o situație de urgență, capacitățile rescEU pot fi activate ca o soluție de ultimă instanță și ca rezervă strategică la nivel european.
Alte țări pot de asemenea, în principiu, să solicite sprijin din partea mecanismului de protecție civilă al UE. Dacă nu se oferă asistență în mod spontan sau prin intermediul mecanismului de protecție civilă al Uniunii, capacitățile rescEU, cum ar fi noua rezervă creată, pot fi utilizate în țări terțe, dar numai în cazul unei situații de urgență cu un impact major asupra statelor membre sau a cetățenilor UE.
„Cu toate acestea, având în vedere cererea actuală mare de capacități medicale din cadrul mecanismului de protecție civilă al Uniunii din partea țărilor care participă la mecanism, este puțin probabil ca, în această etapă, capacitatea rescEU să poată fi utilizată pentru operațiuni de răspuns în țări care nu participă la mecanism”, arată CE.
Comisia va crea o secțiune specifică pe site-ul său web, unde va prezenta informații cu privire la progresele înregistrate și la etapele următoare.
Inițiativa de 100 miliarde euro pentru menținerea joburilor
Comisia Europeană instituie un instrument de solidaritate în valoare de 100 de miliarde euro, denumit SURE, care îi va ajuta pe lucrători să își păstreze veniturile și va sprijini întreprinderile pentru ca acestea să se mențină pe linia de plutire, argumentând că în aceste momente de criză acută, salvarea de vieți omenești și sprijinirea mijloacelor de subzistență sunt de o importanță capitală.
Comisia propune, de asemenea, redirecționarea tuturor fondurilor structurale disponibile către răspunsul la coronavirus.
„De acest sprijin vor beneficia, de asemenea, fermierii și pescarii, precum și persoanele cele mai defavorizate. Toate aceste măsuri se bazează pe bugetul actual al UE și vor valorifica la maximum fiecare euro disponibil. Acestea demonstrează necesitatea ca UE să dispună de un buget pe termen lung solid și flexibil. Comisia va lua măsuri pentru a se asigura că UE se poate baza pe un astfel de buget solid care să îi permită să iasă din criză și să facă progrese pe calea redresării”, arată CE.
Pandemia de coronavirus pune Europa la încercare într-un mod care ar fi fost de neconceput cu doar câteva săptămâni în urmă. Profunzimea și amploarea acestei crize necesită un răspuns de o amploare, rapiditate și solidaritate fără precedent.
În ultimele săptămâni, Comisia a luat măsuri menite să le ofere statelor membre toată flexibilitatea de care au nevoie pentru a-și sprijini financiar sistemele de sănătate, întreprinderile și lucrătorii. Aceasta a acționat în vederea coordonării, accelerării și consolidării eforturilor de achiziționare a echipamentelor medicale și a direcționat finanțarea pentru cercetare către dezvoltarea unui vaccin.
„Comisia a lucrat neobosit pentru a se asigura că bunurile și lucrătorii transfrontalieri pot continua să se deplaseze în întreaga UE și pentru a menține funcționarea spitalelor, continuarea activității fabricilor și aprovizionarea rafturilor din magazine. Aceasta a sprijinit și continuă să sprijine repatrierea cetățenilor UE, a familiilor acestora și a rezidenților pe termen lung în Europa din întreaga lume. În aceste eforturi, Comisia acționează din convingerea că singura soluție eficientă la criza din Europa se bazează pe cooperare, flexibilitate și, mai presus de toate, pe solidaritate”, precizează CE.
Propunerile de joi ridică răspunsul la un nou nivel.
„Numai răspunsurile cele mai puternice ne vor permite să facem față acestei crize provocate de coronavirus. Trebuie să ne folosim de toate mijloacele de care dispunem. Fiecare euro disponibil în bugetul UE va fi redirecționat către depășirea crizei, fiecare regulă va fi relaxată pentru a permite finanțării să circule rapid și eficace. Prin intermediul noului instrument de solidaritate vom mobiliza 100 de miliarde EUR pentru a menține locurile de muncă și funcționarea întreprinderilor. Prin acest instrument ne unim forțele cu statele membre pentru a salva vieți omenești și pentru a proteja mijloacele de subzistență. Așa arată solidaritatea europeană”, a declarat președintele Ursula von der Leyen.
Ea afirmă că trebuie să atenuăm șocul economic pentru ca economia UE să fie pregătită să repornească atunci când condițiile vor fi prielnice.
„În acest scop, trebuie să menținem locurile de muncă și funcționarea întreprinderilor. Toate statele membre dispun sau vor dispune în curând de programe de șomaj parțial care vor contribui la realizarea acestui obiectiv”, precizează reprezentanţii CE.
Noul instrument va oferi împrumuturi în valoare de până la 100 de miliarde euro țărilor care trebuie să se asigure că lucrătorii primesc un venit și că întreprinderile își păstrează personalul. Acest lucru le permite oamenilor să își plătească în continuare chiria, facturile și produsele alimentare și contribuie la asigurarea stabilității atât de necesare în economie.
Împrumuturile se vor baza pe garanții furnizate de statele membre și vor fi direcționate acolo unde este cel mai urgent nevoie de ele. Toate statele membre vor putea să recurgă la acest instrument, însă acesta va fi deosebit de important pentru statele membre cel mai grav afectate.
SURE va sprijini programele de șomaj parțial și măsurile similare pentru a ajuta statele membre să protejeze locurile de muncă, angajații și persoanele care desfășoară o activitate independentă împotriva riscului de concediere și de pierdere a veniturilor.
Firmele vor putea să reducă temporar timpul de lucru al angajaților sau să întrerupă complet activitatea, statul oferind sprijin pentru venit pentru orele nelucrate. Lucrătorii care desfășoară o activitate independentă vor primi un ajutor de înlocuire a veniturilor pentru actuala situație de urgență.
„Având în vedere că cea mai mare parte a Europei practică distanțarea socială pentru a încetini răspândirea virusului, este cu atât mai important ca persoanele care depind de ceilalți pentru a-și asigura nevoile cele mai elementare să nu fie private de ajutor. Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane va evolua pentru a răspunde acestei provocări: în special, se va introduce utilizarea de bonuri electronice pentru a reduce riscul de contaminare, precum și posibilitatea de a cumpăra echipamente de protecție pentru persoanele care furnizează ajutorul”, menţionează CE.
Despre sprijinirea pescarilor și a fermierilor, CE arată că agricultura și pescuitul din Europa au un rol esențial deoarece ne furnizează alimentele pe care le consumăm. Aceste sectoare sunt grav afectate de criză, ceea ce afectează în consecință lanțurile noastre de aprovizionare cu alimente și economiile locale susținute de aceste sectoare.
Ca și în cazul fondurilor structurale, utilizarea Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime va deveni mai flexibilă.
Statele membre vor putea să ofere sprijin: pescarilor, pentru încetarea temporară a activităților de pescuit; fermierilor din sectorul acvaculturii, pentru suspendarea temporară sau reducerea producției și pentru acordarea de sprijin; și organizațiilor de producători, pentru depozitarea temporară a produselor pescărești și de acvacultură.
De asemenea, Comisia va propune în curând o serie de măsuri menite să asigure că fermierii și alți beneficiari pot beneficia de sprijinul de care au nevoie prin intermediul politicii agricole comune, de exemplu prin prelungirea termenelor pentru introducerea cererilor de sprijin și pentru procesarea acestora de către administrații, prin majorarea avansurilor pentru plățile directe și plățile pentru dezvoltarea rurală și prin oferirea de mai multă flexibilitate pentru controalele la fața locului pentru a minimiza nevoia de contact fizic și a reduce sarcina administrativă.
De asemenea, toate fondurile neangajate din cele trei fonduri ale politicii de coeziune – Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune – vor fi mobilizate pentru a combate efectele crizei de sănătate publică.
Pentru a se asigura că fondurile pot fi redirecționate acolo unde este cel mai urgent nevoie de ele, vor fi posibile transferurile între fonduri, precum și între categoriile de regiuni și între obiectivele de politică. Mai mult decât atât, cerințele de cofinanțare vor fi eliminate întrucât statele membre își utilizează deja toate mijloacele de care dispune pentru a combate criza. Se va simplifica administrarea.
„Uniunea Europeană nu s-a confruntat niciodată în istoria sa cu o criză de sănătate de o asemenea amploare sau cu o viteză de răspândire atât de mare. Ca răspuns, prima prioritate este de a salva vieți omenești și de a răspunde nevoilor sistemelor noastre de sănătate și ale profesioniștilor din sistemele de sănătate care fac minuni în fiecare zi în întreaga Uniune”, potrivit CE.
Comisia arată că depune toate eforturile pentru a asigura furnizarea echipamentelor de protecție și a aparatelor de sprijin respirator.
„În pofida eforturilor susținute de producție ale industriei, statele membre se confruntă în continuare cu o penurie gravă de echipamente de protecție și de aparate de sprijin respirator în anumite zone. Statele membre se confruntă, de asemenea, cu lipsa de centre de tratament suficiente și ar avea de câștigat din deplasarea pacienților către zone care dispun de mai multe resurse și din trimiterea personalului medical în locurile cele mai afectate. Va fi nevoie, totodată, de sprijin pentru testarea în masă, pentru cercetarea medicală, pentru dezvoltarea de noi tratamente și pentru producerea, achiziționarea și distribuirea de vaccinuri pe întreg teritoriul UE”, adaugă CE.
UE propune să se utilizeze toate fondurile rămase disponibile din bugetul UE pentru acest an pentru a ajuta la satisfacerea nevoilor sistemelor de sănătate europene.
Instrumentul pentru sprijin de urgență va beneficia de 3 miliarde euro, din care 300 de milioane euro vor fi alocate RescEU în vederea sprijinirii stocurilor comune de echipamente. Prima prioritate ar fi gestionarea crizei de sănătate publică și asigurarea echipamentelor și materialelor vitale, de la ventilatoare la echipamente individuale de protecție, de la echipe medicale mobile la asistență medicală pentru persoanele cele mai vulnerabile, inclusiv cele din taberele de refugiați. Al doilea domeniu de interes ar fi asigurarea intensificării eforturilor de testare. De asemenea, propunerea ar permite Comisiei să realizeze achiziții direct în numele statelor membre.
Pe măsură ce situația continuă să evolueze, Comisia va prezenta mai multe propuneri și va colabora cu celelalte instituții ale UE pentru a avansa cât mai rapid posibil.
