Corespondență din Slovacia, Alina Oprea
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), fosta APDRP (Agenţia de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit), a organizat mai multe vizite exemplificative de informare în Slovacia, la proiecte finanțate prin FEADR. Am putut vedea cu această ocazie o ţară de la care România ar avea multe de învăţat. Slovacia este membră a Uniunii Europene din 2004, cu o populaţie de numai 5 milioane de locuitori şi o suprafaţă de 49.000 kilometri pătraţi.
Am vizitat zece proiecte de succes la nivelul întregii ţări, pentru care am parcurs peste o mie de km. Am întâlnit sate cu doar 400 de locuitori care au ştiut însă cum să folosească banii europeni. Banii europeni acoperă în marea majoritate 50% din investiție, iar pentru restul agricultorii slovaci iau credite pe care le garantează de regulă cu echipamentele achiziționate sau cu clădirile și terenurile din dotare. Instalaţii de biogaz, ferme prietenoase cu mediul, fabrici de lapte, casă de meşteşuguri, pensiuni agroturistice, toate realizate din fonduri comunitare.
Instalația de biogaz
În prima zi, am mers în satul Smolinské, districtul Senica, regiunea Trnava, unde am văzut instalațiile de ultimă generație pentru producerea de biogaz, al căror beneficiar este Societatea Agricolă Smolinské, finanțat prin măsura 312 – Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de microîntreprinderi.
Investiția în acest proiect s-a ridicat la 5 milioane de euro într-o instalație pentru producerea de biogaz, finanțată în proporție de 50% din fondurile europene pentru dezvoltare rurală. Aceasta reprezintă alternativa stabilă, cu un venit lunar de 90.000 de euro, pentru asociația agricolă din localitatea slovacă Smolinske în fața instabilității prețurilor produselor rezultate din producția agricolă sau din creșterea animalelor.
„A trebuit să ne decidem să investim între proiecte pe biogaz și unele pe producție agricolă. Deoarece avem un teren neprielnic pentru agricultură și ar fi trebuit să creștem numărul de bovine, am decis să diversificăm activitățile agricole și să investim în construcția unei instalații pentru producerea de biogaz în Smolinske și să utilizăm resursele regenerabile. Un alt impediment a fost prețul nesigur al laptelui și cărnii. Am vrut ceva stabil pentru asociația noastră. În schimb, prețul energiei era stabil pentru o perioadă de 10 ani și astfel am putut planifica niște costuri”, a declarat Roman Ruzicka, președintele asociației agricole Smolinske.
Proiectul a fost contractat în ianuarie 2010 și a fost finalizat un an mai târziu, în martie 2011, iar cofinanțarea a fost asigurată prin contractarea unui credit bancar.
Investiția a presupus transformarea unor surse de energie regenerabile în biogaz, iar materialul rezultat după scoaterea biogazului este folosit ca îngrășământ pentru terenuri, prevenind astfel și eroziunea solului. Agricultorii vor să facă acolo și un grajd.
„Am ales să investim într-o soluție umedă, folosind amestecul de reziduuri de animale cu apă, pentru că aduce mai repede beneficii și rezolvăm, totodată, și o problemă de mediu. Producem un megawatt pe oră (1MWh) de energie electrică, este maximum la care putem primi subvenția. Intenționăm să mai facem și un grajd pentru animale de unde să provină materia primă. Toate reziduurile vor fi colectate și vor ajunge direct la stația de biogaz. Lucrăm la 90% din capacitate, ceea ce ne asigură afaceri de 85.000 – 90.000 de euro lunar”, a precizat președintele asociației.
Acesta a afirmat totodată că pentru activitatea lor ei cumpără energie, pentru că este mai ieftină decât cea pe care o produce, care este subvenționată.
Întrebat despre condițiile de creditare pentru cei care accesează fonduri europene, Ruzicka a subliniat că pe piața slovacă creditele sunt accesibile „dacă există garanții”, deși cei care achiziționează fonduri europene nu au tratament preferențial, iar uneori, „am impresia că pentru cei din agricultură creditele sunt chiar mai dezavantajoase decât pentru cei din industrie”.
„În Slovacia, nu funcționează niciun fond de garantare. Am garantat cu toată tehnologia și cu clădirile și terenurile pentru acest credit obținut cu o dobândă de 9% și pe care îl vom rambursa în 10 ani”, a adăugat Ruzicka.
Șeful asociației agricole din Smolinske a menționat că în Slovacia nu este foarte greu să accesezi fonduri europene, „dacă proiectul este bine făcut și sunt garanții în spate”, decizia ține însă și de cât este de profitabil este pentru agricultori. „Noi am preconizat o perioadă de 6-8 ani pentru amortizarea acestei investiții, însă cred că se va mai întinde cu încă un an”, a mai spus reprezentantul agricultorilor slovaci.
Potrivit acestuia, producția agricolă în Slovacia a crescut în ultimii ani iar în prezent există un „război” pe achiziția de silozuri pentru că sunt mai multe stații de biogaz, respectiv cinci finalizate, dar mult mai multe în curs de finalizare.
Asociația slovacă are în administrare circa 1.500 de hectare de terenuri agricole, de unde rezultă materia primă, masa verde utilizată pentru furajarea animalelor, însă mai achiziționează anual în jur de 20-30% din necesar și de la alții. Pentru că tehnologiile folosite sunt de ultimă generație, totul fiind automatizat, stația de biogaz funcționează cu doar trei angajați.
Următorul proiect vizitat au fost echipamentele tehnologice modernizate ale Cooperativei Agricole din satul Podolie, districtul Nové Mesto nad Váhom, regiunea Trenčín, finanțat prin măsura 312 – Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de microîntreprinderi. Investiția s-a ridicat la 483.130 euro, fiind contractată în anul 2011 și finalizată în luna mai anul acesta. Cooperativa agricolă Podolie reprezintă fuziunea din trei generații. Obiectul principal de activitate îl reprezintă vânzarea de produse agricole pentru prelucrare și revânzare. Diversitatea producției de mărfuri elimină efectele negative ale sezonalității și aduce stabilitate economică.
Președintele asociației agricole Podolie, Gucik Jan, vinde lapte italienilor, după ce a renunțat la colaborarea cu procesatorul Rajo a.s. din Bratislava. El spune că nu se teme de dispariția cotelor de lapte și că încearcă să dezvolte relații personale cu italienii, pentru a rămâne furnizorii referați ai acestora.
Gucik Jan afirmă că vinde laptele cu 0,325 eurocenți și subliniază că a recoltat sfecla de zahăr și porumbul pentru sămânță, grâul și hameiul. Aici lucrează pe o suprafață de 1.970 ha de teren arabil.
Apoi, am mers mai departe în satul Rudník, districtul Myjava, unde am putut vedea modernizările Companiei Agricole Ekotrend Myjava, beneficiar Ekotrend Myjava SRO, proiect finanțat prin măsura 121 Modernizarea exploatațiilor agricole. Scopul principal al proiectului este creșterea productivității companiei prin procesarea cerealelor, modernizarea halei de depozitare pentru a spori condițiile de igienă și a îmbunătăți condițiile de muncă ale angajaților, precum și creșterea eficienței muncii prin achiziționarea unui sistem informatic. Investiția s-a ridicat la 283.769 euro și a fost finalizată în august 2011.
Ekotrend Myjava este o companie care produce făină eco din grâu Spelta măcinat într-o moară „electrică” cu pietre
Erika Hodulova, unul dintre membrii boardului de conducere al Ekotrend Myjava, spune că aparatul de decorticat grâul eco Spelta, aparatul de împachetat făina și moara cu măcinare între două pietre (recondiționată și cu adăugiri electrice și electronice) sunt bunuri oferite băncii drept garanție pentru cofinanțarea proiectelor FEADR.
Făina eco merge către clienții asociației care sunt micii și marii retaileri, respectiv vecinii din Cehia, cerealele bio fiind produse atât pe mica lor suprafață deținută, dar mai ales de către agricultorii certificați eco din zonă. O mică parte din grâu vine din producția proprie, iar majoritatea se achiziționează de la producătorii de cereale bio, cu atestat Austria Bio Garantie. Întrebată însă de prețul kilogramului de făină eco, Erika Hodulova nu a oferit un răspuns, invocând ”politica firmei”.
Fabrica de hârtie și textile
Cel de-al patrulea proiect vizitat în prima zi a fost „Diversificarea producției în manipularea materialelor din hârtie și a textilelor”, beneficiar Societatea Agricolă Veľké Ripňany, satul Veľké Ripňany, districtul Topoľčany, regiunea Nitra, finanțat prin măsura 311 Diversificarea activităților non-agricole.
Cooperativa clasică Radosinka din Veľké Ripňany are 180 de proprietari din şase localități. Ea şi-a diversificat activitatea pe zona non-agricolă cu ajutorul fondurilor europene, iar rezultatele sunt cuantificate în venituri anuale de 1,5 – 2 milioane euro şi exporturi în mai multe ţări europene, inclusiv în România.
Cooperativa are 8.400 hectare de teren, 930 de vaci de lapte din 1.200 de capete de bovine şi produce anual 7,5 milioane de litri de lapte.
”Cu ajutorul unui proiect în valoare de 987.600 de euro, din care 40% a fost acoperit din fondurile europene pe dezvoltare rurală, a fost diversificată activitatea asociaţiei noastre prin introducerea unor activităţii non-agricole anexe producţiei din sectorul vegetal şi din cel zootehnic. Am achiziţionat în anul 2010 utilaje pentru laminarea hârtiei şi a materialelor textile şi producem acele materiale textile neţesute pentru spitale, facem şerveţele de unică folosinţă şi feţe de masă. Avem deja 30 de angajaţi în acest tip de activitate, iar rezultatele se pot cuantifica în venituri de 1,5-2 milioane de euro pe an”, a declarat preşedintele Consiliului de Administraţie al acestei cooperative, Stefan Korec, pentru jurnaliştii români care au vizitat acest proiect.
Potrivit acestuia, produsele obţinute în cooperativă sunt exportate în Austria, Ungaria, Germania, Cehia, Polonia dar şi în România. Cooperativa produce 60 de tone de șervețele pe lună.
”Exportăm în România produse din laminate necesare în industria auto unei firme din Bistrița, respectiv unei companii care face componente pentru Dacia, iar din Romania importăm materia primă pentru hârtie”, a precizat preşedintele cooperativei.
Cooperativa slovacă a fost înfiinţată în anul 1949 şi ajunsese în anii 1970 la peste 800 de angajaţi, însă cele mai multe activităţi erau cele non-agricole, inclusiv în construcţii. După încetarea sistemului socialist şi începând cu anul 1993, cooperativa s-a concentrat mai mult pe producţia simplă de hârtie, ca şi activitate non-agricolă, dar şi pe producţia vegetală şi animală.
”Ne specializăm în cultivarea cerealelor, a florii soarelui, rapiţei de ulei şi porumbului şi mai nou avem 14 hectare de viţă de vie. În prezent, activitatea este una de modernizare, avem butuci tineri, dar preconizăm în anii următori o producţie 100.000 de litri de vin, din care vrem să trimitem şi la export”, a mai adăugat Stefan Korec.
El spune că ia subvenţii europene pe suprafaţă de 180 de euro la hectar şi subvenţii naţionale destinate altor culturi (sfeclă) şi circa 90 de euro pe cap de vacă.
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) implementează proiectul „Organizarea sesiunilor tematice şi vizite de lucru pentru informarea publicului ţintă”, care este finanţat prin Măsura de Asistenţă Tehnică a PNDR, prin care se realizează campania pentru acordarea informaţiilor specifice derulării proiectelor finanțate cu fonduri europene acordate prin PNDR, pentru prezentarea exemplelor de bună practică în accesarea fondurilor și pentru înființarea și dezvoltarea unei rețele de multiplicatori de informații.
Campania AFIR de informare se derulează în perioada martie – august 2014 sub denumirea Euro Agricultura – Rețeaua Națională a Multiplicatori de Informații despre PNDR, având ca slogan „Împreună creștem satul românesc”.
Proiectul are ca obiectiv general diseminarea și multiplicarea informațiilor și mesajelor privind accesarea și derularea fondurilor europene pentru dezvoltare rurală astfel încât să se realizeze informarea corectă, îmbunătățirea percepției publicului și evidențierea conceptului de activitate economică eficientă la standarde europene.
