România ar putea câştiga între 0,26% şi până la 3,9% în Produsul Intern Brut (PIB) în urma încheierii Parteneriatului Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP), care este negociat în prezent de Uniunea Europeană cu Statele Unite ale Americii (SUA).
Negocierea TTIP a început în iulie 2013 şi are loc între Comisia Europeană și un departament specializat al administrației americane subordonat direct președintelui Statelor Unite. Șefii politici direcți sunt Comisarul Cecilia Malmström, pe partea europeană, și Michael Froman, Reprezentantul pentru Comerțal SUA, de partea americană. Negociatorii Șefi sunt în subordinea acestora din urmă: spaniolul Ignacio Garcia Bercero pentru Europa, Dan Mullaney pentru SUA.
“Pentru România există două studii care arată un câștig în PIB de 0,26% – Cernat și Lakatos (publicat de Centrul Român pentru Politici Europene) respectiv între 0,38% și un gigantic 3,9% – IFO 2014, în funcție de amploarea liberalizării și metodologia utilizată. Niciun studiu nu captează însă în detaliu, cel puțin public, creșteri sau scăderi sectoriale de PIB la nivel național. În plus, niciun model economic nu poate anticipa imaginația și creativitatea companiilor de a inova și profita de noi oportunități comerciale precum cele oferite de TTIP”, se arată în documentele prezentate la conferinţa internaţională TTIP: Romania’s Voice.
Între interesele ofensive ale economiei româneşti, privind TTIP, sunt: eliminarea tarifelor la exporturile de încălțăminte în SUA, care sunt foarte mari, în funcție de tipul de încălțăminte ajungând până la 37.5% la prețurile FOB; eliminarea tarifelor la exporturile de produse ceramice în SUA, afectate de concurența produselor din Asia, şi care variază pentru diferite categorii de ceramică între 8,5% și 28%. De asemenea, industria de software, engineering, dar și vânzătorii de bunuri și echipamente industriale, doresc eliminarea sau facilitarea vizelor pe termen scurt pentru lucrătorii detașați în interes de serviciu. În plus, România fiind o putere în domeniul IT, șansele de a avea centre de date localizate în România sunt mai mari decât pentru alte țări.
Mai mult, industriile energo-intensive românești, în particular cea chimică, au probleme în a concura pe piața SUA din cauza energiei foarte ieftine de care beneficiază competitorii americani. Liberalizarea deplină a comerțului cu energie, în special cu gaz lichefiat (LNG), ar fi și o cerință românească, acesta fiind unul dintre factorii care pot duce la o reechilibrare a prețurilor între cele două maluri ale Atlanticului, în plus față de beneficiile pentru securitatea energetică a Europei.
De suferit au şi exporturile de apă minerală românească, îngreunate de obligația de a obține licențe separate în statele SUA.
Eliminarea României (și a altor state Central și Est Europene aliate ale SUA) de pe lista de țări care au nevoie de o licență specială de export pentru anumite tehnologii de vârf, cum ar fi calculul de înaltă performanță, afectează competitivitatea economică a României.
Mizele parteneriatului sunt gigantice pentru că negocierea aduce într-o zonă de liber chimb primele două economii ale lumii: 25,1% din PIB-ul global și 17% din comerțul mondial în ceea ce priveşte Uniunea Europeană, respectiv 21,6% din PIB şi 13,4% din comerțul mondial, Statele Unite. O serie întreagă de studii arată că încheierea unui acord ar aduce beneficii substanţiale ambelor părți. Există și studii care arată pierderi de ambele părți, însă acestea sunt puternic contestate din punct de vedere metodologic. Studiul folosit de Comisia Europeană pentru a analiza impactul negocierii arată un plus de aproape 0,5% la PIB-ul european pentru un Parteneriat ambițios, echivalent cu 120 de miliarde de euro anual, odată ce TTIP va fi pus în aplicare pe deplin. Studiul Comisiei Europene nu detaliază însă câștigurile de PIB pe state membre individuale.
TTIP a fost criticat însă pentru mai multe aspecte. Contestatarii tratatului se tem că ar putea exista un rol mult prea puternic pentru corporații în raport cu guvernele, că ar putea fi afectate serviciile de sănătate sau că s-ar da un semnal pentru alimente modificate genetic în Europa.
Cea mai mare grijă cu privire la TTIP vehiculată până acum este cea privind mecanismul de soluționare a disputelor între investitori și state (Investor-State Dispute Settlement – ISDS), mecanism care ar oferi companiilor puterea de a da statele în judecată în fața unor tribunale arbitrale internaționale.
“Tocmai pentru a combate criticile, unele legitime, cu privire la ISDS și pentru a oferi o soluție viabilă, Comisia Europeană a propus recent un Sistem de Curte de Investiții, cu o curte de primă instanță și curte de apel, cu judecători permanenți profesioniști, respective distribuție aleatorie a dosarelor, pentru a evita orice suspiciune cu privire la sistemul de selecție a arbitrilor”, arată documentele.
O altă ritică a adresa TTIP este caracterul secret al negocierilor. În octombrie 2014, statele UE au fost de acord cu publicarea mandatului Comisiei Europene, la cererea acesteia din urmă. Comisia are totodată întâlniri periodice cu sute de persoane reprezentând ONG-uri transnaționale, grupuri de consumatori, sindicate și organizații patronale. A fost constituit și un grup de consiliere (TTIP Advisory Group) care lucrează direct cu Negociatorul Șef UE.
În baza Parteneriatului Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP), companiile europene, mari sau mici și mijlocii, vor putea să exporte mai ușor bunuri și servicii în SUA; simetric, companiile americane vor putea exporta și investi mai ușor în Europa.
Cecilia Malmström, Comisarul European pentru Comerț, a declarat, într-o conferinţă de presă la Bucureşti, că prin Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP) România va avea oportunitatea de a crea mai multe locuri de muncă. Potrivit Comisarului European pentru Comerț, un alt avantaj al parteneriatului este reducerea taxelor. În prezent, o firmă care vrea să exporte atât în UE, cât și în SUA trebuie să plătească de două ori taxe, în timp ce prin TTIP acest lucru se va rezuma la o singură plată dacă se dorește comercializarea pe ambele continente.
Uniunea Europeană negociază un parteneriat pentru comerț și investiții cu Statele Unite. Odată intrat în vigoare, TTIP va veni în sprijinul cetățenilor și întreprinderilor prin deschiderea accesului pe piața din SUA a firmelor din UE, prin reducerea birocrației în cazul exporturilor și prin simplificarea și creșterea transparenței procedurilor de export, import și investiții de ambele părți ale Oceanului Atlantic, susțin oficialii europeni.
Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP-Transatlantic Trade and Investment Partnership) este cel mai mare tratat comercial și de investiții negociat vreodată, atât de Statele Unite ale Americii, cât și de Uniunea Europeană.
După mai multe runde de negocieri (zece au avut loc până acum), dacă negociatorii UE și SUA se pun de acord, textul acordului e făcut public pentru a se lua o decizie, iar guvernele europene, reunite în Consiliu și Parlamentul European examinează textul, putând să aprobe sau să refuze acordul.
