Consiliul Concurenţei a impus restricţii la plecarea din instituţie, pentru protecţia intereselor autorităţii împotriva scurgerii unor informaţii, astfel că persoanele care doresc să plece din instituţie nu vor mai avea voie să se implice în cazuri la care au lucrat la consiliu în ultimii trei ani. Restricţia va fi valabilă până la finalizarea cazurilor în instanţă.
“În momentul în care pleci din instituție nu ai voie să lucrezi trei ani la cazuri care au avut tangență cu concurența. Demnitarii care pleacă din funcții nu trebuie să ajungă la companii pe care le-au investigat. Legea funcționarului public specifică asta, dar aplicarea a fost îndoielnică. Am creat un mecanism prin care ne putem opune dacă demnitarii sau funcționarii pleacă să lucreze în zone care au legătură cu domeniul. Înțeleg că sunt și alte instituții care vor să reglementeze problema”, a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chirițoiu.
De asemenea, demnitarii sau inspectorii de concurenţă care, în termen de trei ani de la încetarea activităţii în cadrul Consiliului Concurenţei, vor desfăşura activitate în sectorul privat, trebuie să notifice autorităţii acest lucru. Dacă activitatea din sectorul privat are legatură cu domeniul circumscris activităţii exercitate în ultimii trei ani la Consiliul Concurenţei, acesta poate fie să emită un aviz negative, fie să adopte un aviz favorabil, condiţionat de obligaţia respectării unor cerinţe menite să protejeze interesele legitime ale autorităţii.
“Aceste măsuri nu au rolul de a limita libertatea de alegere a unui alt loc de muncă, ci acela de a ne proteja rezultatele Consiliului Concurenţei, să nu avem cazuri de inspectori care au lucrat la un anumit caz, iar apoi pleacă şi foloseşte informaţiile obţinute în interior împotriva instituţiei”, spun oficialii autorităţii de concurenţă.
În plus, pentru o mai bună separare a funcţiilor (executiv si decizional), în cadrul Consiliului Concurenţei, la recomandarea Bancii Mondiale, a fost creată funcţia de director general, care coordonează activităţile executive în cadrul Consiliului.
În ceea ce priveşte modificarea Legii concurenţei, Consiliul a fost preocupat în 2015 de schimbarea legislaţiei de bază.
“Anul trecut a avut loc un amplu proces de îmbunătăţire a cadrului legislativ, menit să ducă la eficientizarea activităţii şi la simplificarea procedurilor administrative. Modificările au fost recent aprobate de Parlamentul României şi promulgate de preşedintele ţării la sfârşitul anului trecut”, precizează reprezentanţii autorităţii de concurenţă.
De asemenea, au fost reduse amenzile pentru companiile care recunosc săvârşirea faptei anticoncurenţiale anterior parcurgerii tuturor etapelor procedurale aferente unei investigaţii. Limită minimă până la care se poate reduce amenda aplicată ca urmare a recunoaşterii faptei anticoncurenţial este de 0,2 % din cifra de afaceri. Anterior, recunoaşterea era considerată circumstanţă atenuantă doar după primirea raportului şi exercitării dreptului de acces la dosar/ cel mai târziu în cadrul audierilor.
Reducerea amenzii, ca urmare a recunoaşterii, nu se limitează la cazurile de cartel, ci la toate practicile anticoncurenţiale.
În ceea ce priveşte inspecţiile, Consiliul Concurenţei poate desfăşura inspecţii la cererea unui stat membru sau a Comisiei Europene.
“Având ȋn vedere cǎ autoritatea de concurenţă care solicită inspecția cunoaște cazul ȋn detaliu, pentru a eficientiza efectuarea acestor inspecții este necesară participarea și a reprezentanţilor autorităţii care a solicitat inspecția. Modificarea are la bază recomandarea Comisiei Europene în cadrul reţelei europene de concurenţă (ECN)”, au mai spus oficialii autorităţii de concurenţă.
Inspecţiile se pot efectua în orice spaţii în care îşi desfăşoară activitatea companiile.
Referitor la comunicarea ordinului de inspecţie, vor fi prevăzuţi paşii ce trebuie urmaţi atunci când comunicarea nu se poate face fizic reprezentantului legal sau, în lipsa acestuia, oricărui angajat al companiei respective. Comunicarea se poate face şi prin telefax/poştă electronică sau prin alte mijloace care asigură transmiterea textului ordinului şi autorizării judiciare, precum şi confirmarea expedierii acestuia. Consiliul menţionează că se elimină astfel unele încercări de obstrucţionare a inspecţiei inopinate prin folosirea argumentului că spaţiul în care compania îşi desfăşoară efectiv activitatea nu este deţinut legal de către aceasta sau că că reprezentantul nu este la sediul firmei şi nu îl înlocuieşte nimeni pe perioada absenţei.
Toate procedurile prin care se colectează informaţii de către Consiliul Concurenţei se vor realize cu respectarea dreptului părţilor de a nu se autoincrimina.
Totodată, pentru furnizarea de informaţii inexacte, incomplete sau care induc în eroare cu ocazia interviurilor se pot aplica sanctiuni.
“În ipoteza în care o companie nu a realizat cifră de afaceri nici în anul anterior sancționării, dar nici în cel precedent, pentru aplicarea sancţiunii va fi luată în calcul ultima cifră de afaceri înregistrată de aceasta. Astfel de situaţii au fost întâlnite în practică, iar în lipsa unor prevederi exprese, Consiliul Concurenţei putea constata săvârşirea unor încălcări ale legii, dar fără a putea aplica amenzi”, spun reprezentanţii Consiliului.
Concurenţa, prea puternică pentru mediul de afaceri
De asemenea, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, spune că autoritatea de concurenţă a devenit o instituție prea puternică pentru mediul de afaceri din România, ceea ce ar putea fi un factor inhibator.
„Mă îngrijorează faptul că Consiliul Concurenței a devenit o instituție foarte puternică. Este ca și când am avea un campionat de liga B și un arbitru de talie internațională. Un Consiliul al Concurenței prea puternic, care fluieră competent, dar prea sever, s-ar putea să fie și un factor inhibator”, a spus Vasilescu.
Potrivit acestuia, se vorbește în România despre concurență, dar nu și de competiție.
„Sigur că avem ieșiri din rând, cazuri de concurență neloială, faulturi grosolane. Vorbesc în calitate de consumator când spun că eu consider că băncile ar trebui să bage mâna în buzunar să angajeze psihologi, sociologi, juriști și chiar filosofi. Mi-ar plăcea ca și Consiliul Concurenței să bage mâna în buzunarul statului și să angajeze sociologi, psihologi, juriști și filosofi”, a continuat Vasilescu.
În altă ordine de idei, consilierul a apreciat, referitor la Legea dării în plată, că textul expunerii de motive nu este unitar cu textul legii, acesta fiind și motivul pentru care a intervenit Comisia Europeană, iar președintele țării a cerut reexaminarea legii.
„În plus, trebuie să existe o unitate între această lege și Directiva Europeană 17/2014, pe care foarte puține instituții din România au înțeles-o și care spune: ‘Umanizați piața interbancară!’. De aici, de la Directiva 17, este nevoie de umanizare pe toate piețele, de la cea farmaceutică la piața cărnii, de la piața calculatoarelor, la cea a pâinii. Umanizarea piețelor înseamnă să ai grijă de oameni, să ai grijă ce produse le dai să mănânce”, a subliniat reprezentantul BNR.
În opinia sa, și Consiliul Concurenței trebuie să intervină în acest sens.
Altfel, Silvia Vlăsceanu, director executiv al Asociației Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), consideră că investigațiile din sectorul energetic derulate de Consiliul Concurenței durează prea mult, iar, în acest timp, piața evoluează rapid.
„Sectorul energetic este cel mai reglementat în această țară, în prezent. Însă este într-o dinamică foarte accelerată. De exemplu, acum 25 de ani nu se vorbea de surse regenerabile de energie, acum vorbim de stocarea energiei. Consumatorii vor fi și producători și vor consuma din ce în ce mai puțin din sistem, clădirile la fel, ele trebuie să aibă un consum de energie apropiat de zero”, a spus Vlăsceanu.
Aceasta a recomandat reprezentanților Consiliului Concurenței să finalizeze mai repede investigațiile din acest sector.
„De exemplu, cazul în care au fost amendați Hidroelectrica și așa-numiții „băieți deștepți” din energie vizează fapte care au început în 2004 — 2005, se opresc în 2008, iar investigația a fost finalizată în 2015. Deci, iată că durează mult prea mult aceste anchete, durează foarte mult timp până când se finalizează și se soldează sau nu cu amenzi, iar, în acest timp, piața evoluează și ar putea suferi transformări uriașe. Aceasta este o recomandare. Poate mai multă celeritate ar ajuta pe toată lumea și ar da mai multă credibilitate Consiliului Concurenței”, a susținut reprezentantul ACUE.
Drept răspuns, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, spune că durata investigațiilor derulate de Consiliu este mare, însă se situează sub media europeană.
„Nu cred că stăm atât de rău în România. Trebuie să mai facem eforturi, dar suntem pe drumul cel bun. În Uniunea Europeană, media pentru investigațiile care privesc cartelurile este de patru ani. La Hidroelectrica, investigația a durat trei ani, ceea ce este sub media UE. Întâi greșești, apoi te amendăm, nu putem să investigăm lucrurile înainte să se întâmple și înainte de a produce efecte în piață. Sunt de acord că unele cazuri durează prea mult, dar în cazul Hidroelectrica — nu”, a spus Chirițoiu.
El a explicat investigațiile durează atât de mult întrucât agenții economici anchetați contestă tot, inclusiv ordinele judecătorești.
„Dacă vom contesta tot, normal că instanța este supraîncărcată și cazul durează. Dacă firmele ar veni și ar recunoaște greșeala, ne-am concentra pe cazurile cu adevărat dubitabile, unde sunt argumente de o parte și de alta. În România stăm mult mai bine, pentru că avem instanțe specializate, spre deosebire de alte țări, unde orice judecător se ocupă cu astfel de cazuri”, a susținut Chirițoiu.
Șeful Concurenței a adăugat că reprezentanții Consiliului merg din județ în județ pentru a educa mediul de afaceri în privința regulilor de concurență, mai ales în cazul micilor firme.
„Este adevărat că avem mai multe cazuri de carteluri. Trebuie să lucrăm mult și la cazurile pe verticală, însă, fără sancțiuni, nu reușești să faci omul să-și schimbe comportamentul. Trebuie însă să prevenim. Firmele mari au avocați, dar pentru firmele mici mergem dintr-un județ în altul și discutăm legislația concurenței. Facem efortul de a educa mediul de afaceri privind regulile de concurență”, a continuat Chirițoiu.
