Acasă EconomieIndustrie Oprescu acuză ANRE că scumpește parșiv gigacaloria

Oprescu acuză ANRE că scumpește parșiv gigacaloria

de A

calorifer_bani_gigacaloriePrimarul Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat că el nu va fi de acord cu scumpirea gigacaloriei şi a acuzat Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) că „în mod parşiv” măreşte preţurile fără o bază reală. Planul de admuinistrare al Consiliului de Administraţie al RADET a fost aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) marţi, în şedinţă de îndată, convocată de consilierii generali după ce în şedinţa extraordinară care a avut loc luni planul a fost respins.

„Nu sunt de acord cu această creştere. Va trebui justificată. Noi am făcut şi indicele de suportabilitate al bucureştenilor şi de cinci ani plătesc exact doar jumătate, timp în care ANRE în mod parşiv măreşte sumele la gigacalorie fără să anunţe, fără să aibă o bază reală şi fără să întrebe care este puterea de cumpărare”, a spus Oprescu, după şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), în care a fost aprobat planul de administrare al Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET).

Potrivit planului de administrare, în prezent, RADET Bucureşti practică tarifele aprobate în anul 2011, în timp ce furnizorii de energie termică, apă, gaze naturale, etc. au majorat anual preţurile.

„Menţionăm că în anul 2011 preţul energiei termice cumpărate de la Electrocentrale Bucureşti (furnizorul principal de agent termic) era de 151,42 lei/Gcal pentru toţi consumatorii, iar în anul 2014 preţul energiei termice aprobate prin decizii ANRE pentru Electrocentrale Bucureşti era de 168,81 lei/Gcal pentru consumatorii casnici (o creştere de 11,48 %) şi de 212,64 lei/Gcal pentru consumatorii noncasnici (o creştere de 40,43 %). Faţă de anul 2011, preţurile de cumpărare a energiei termice de la producători s-au majorat. În anul 2015 preţul energiei termice aprobate prin decizii ANRE pentru Electrocentrale Bucureşti este de 186,07 lei/Gcal pentru consumatorii casnici (o creştere de 22,88 %) şi de 216,70 lei/Gcal pentru consumatorii noncasnici (o creştere de 43,11 %)”, se arată în documentul citat.

Preţul local de furnizare a energiei termice consumatorilor casnici în municipiul Bucureşti este, în continuare, de 137 lei/Gcal fără TVA, pre- aprobat în anul 2011 prin HCGMB 141/2011.

În data de 21.03.2014, RADET a depus la Primăria Municipiului Bucuresti, o solicitare pentru majorarea preţurilor şi tarifelor practicate, ca urmare a Avizului ANRSC (Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, n.r.) nr.205480/14.03.2014. Solicitarea RADET a fost respinsă în urma obţinerii unui aviz nefavorabil din partea Autorităţii Municipale de Reglementare a Serviciilor Publice (AMRSP), se mai spune în plan.

Planul de admuinistrare al Consiliului de Administraţie al RADET a fost aprobat de CGMB, marţi, în şedinţă de îndată, convocată de consilierii generali după ce în şedinţa extraordinară care a avut loc luni planul a fost respins.

La finalul şedinţei de luni, preşedintele CA al RADET Gabriel Dumitraşcu şi-a anunţat demisia, alături de ceilalţi membri ai consiliului de administraţie.

El a adăugat că la iarnă este posibil ca mai multe cartiere din Bucureşti să rămână fără căldură.

„Pentru anumite zone din Capitală există riscul ca la iarnă să nu poată fi difuzat agentul termic. Cele mai expuse zone sunt cele din estul Capitalei: Colentina, Fundeni, Doamna Ghica şi Pantelimon”, a spus Dumitraşcu, adăugând că există acest risc şi pentru zone centrale ale Bucureştiului.

El a mai spus că a propus un plan de măsuri pentru rezolvarea problemelor critice, care ar fi necesitat aproximativ 10 milioane de lei.

„Ca plan imediat de măsuri, noi am propus punerea în aplicare a unui program pentru această vară, s-au identificat problemele critice care necesită un efort de vreo 10 milioane de lei, nu un efort considerabil, am început acest program şi am abordat aproximativ un sfert din el. Este vorba despre reparaţii în zonele critic. Am identificat şi sursa pentru ridicarea parţială de proprire pe cont, am găsit înţelegere la CA al ELCEN şi sper să continue acest program pentru că Bucureştiul are nevoie de căldură la iarnă”, a declarat Dumitraşcu.

RADET a prezentat, pe 11 iunie, în cadrul unei conferinţe de presă, planul de administrare al instituţiei.

„Lucrurile sunt extreme de grave. Sistemul centralizat de alimentare cu apă caldă al Bucureştiului este supradimensionat şi îmbătrânit, cu randamente tehnice extreme de scăzute. Sistemul a fost conceput la finalul anilor ’50, când se punea problema industrializării masive a Bucureştiului, motiv pentru care au apărut marile CET-uri din Bucureşti. (…) După 1990 marea industrie a dispărut, iar puterile instalate în centralele termice sunt supradimensionate faţă de necesarul Bucureştiului. Dacă în 1990, în sistemul RADET intrau în jur de 10 milioane Gcal, în 2014 cantitatea intrată era de aproximativ 35% din ceea ce sistemul avea ca intrare în ’90”, spunea atunci Gabriel Dumitraşcu.

Specialiştii spun că necesarul ar fi de 1.900 Gcal/h, preciza el.

De asemenea, mai mult de 80% din reţelele administrate de RADET sunt vechi de peste 30 de ani, a atras atenţia reprezentantul regiei. Dumitraşcu spune că este nevoie de un sistem de termoficare care să răspundă cel puţin necesităţilor unei generaţii şi să „terminăm cu cârpelile”.

„Încercăm să facem performanţă într-o competiţie cu o Dacie dinainte de Revoluţie. Nu ai niciodată cum să câştigi o competiţie”, afirmă Dumitraşcu.

El a subliniat că la iarnă Bucureştiul riscă o criză în ceea ce priveşte furnizarea agentului termic pentru 1,5 milioane de locuitori.

Din cauza fondurilor insuficiente, aprobate/alocate din bugetul local de către Primăria Bucureşti în ultimii patru ani, execuţia lucrărilor de investiţii a fost sistată începând cu finalul anului 2012. Astfel, RADET a primit anul trecut 4,3 milioane lei pentru investiţii, faţă de 11,9 milioane lei în anul 2013 şi comparativ cu 125,9 milioane lei alocate pentru investiţii în 2009.

Preşedintele CA al RADET a citat studii potrivit cărora necesarul de cost pentru reabilitarea sistemului de transport ar fi de 360 milioane euro şi de alte 850 milioane euro pentru redimensionarea şi retehnologizarea CET-urilor.

Începând cu anul 2014, Electrocentrale Bucureşti a instituit popriri în cuantum de 100% pe toate conturile RADET Bucureşti, astfel că toţi banii pe care RADET îi încasează se duc la creditor.

Potrivit şefului CA al RADET, cea mai mare problemă a regiei sunt datoriile acumulate. RADET a încheiat anul 2014 cu datorii de 3,83 miliarde lei, din care cea mai mare parte (3,6 miliarde lei) sunt către Elcen. La sfârşitul anului 2013, datoriile RADET se ridicau la 3,51 miliarde lei. Regia a înregistrat anul trecut pierderi de 320,1 milioane lei, faţă de un rezultat negativ de 289,4 milioane lei în 2013.

Guvernul a aprobat, în 27 martie 2014, memorandumul privind fuziunea dintre RADET, aflată în subordinea Primăriei Capitalei, şi Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), furnizorul de căldură al RADET, care aparţine Ministerului Energiei. RADET este cel mai mare datornic al ELCEN.

Oprescu declara în decembrie anul trecut că fuziunea se va realiza „undeva spre martie 2015”, iar în februarie anul acesta afirma că ELCEN nu doreşte şi nu a dorit niciodată fuziunea cu RADET.

ELCEN este cel mai mare producător de energie termică din Capitală (90%) şi din ţară (40%). Societatea asigură şi 4,8% din energia electrică produsă la nivel naţional.

din aceeasi categorie