Fondul Monetar Internaţional (FMI) a îmbunătăţit prognoza de creştere economică a României pentru acest an la 2% şi la 2,25% anul viitor, pe fondul unor exporturi mai puternice în primul semestru şi a unei producţii agricole mai bune, a anunțat şeful misiunii FMI în România, Andrea Schaechter.
„Constatăm că redresarea economică se accelerează şi continuă să se accelereze. În prima parte a anului, exporturile au fost mai puternice, în timp ce cererea internă s-a menţinut slabă. Producţia agricolă este mult mai bună decât anul trecut. Având în vedere aceste lucruri, am crescut proiecţia pentru creşterea economică la 2% pentru acest an, iar pentru anul viitor ne aşteptăm ca această redresare să continue, avem o proiecţie de «doi şi un sfert» pentru anul viitor”, a afirmat Schaechter într-o conferinţă de presă, la finalul misiunii FMI privind discuţiile în legătură cu noul acord de împrumut.
Un nou acord preventiv de 4 miliarde euro
De asemenea, autorităţile române au convenit cu FMI şi Comisia Europeană (CE) un acord preventiv pe doi ani care va totaliza patru miliarde euro, sumă împărţită egal de cele două instituţii financiare internaţionale, acordul stand-by urmând să fie discutat de boardul FMI în toamnă.
„CE, FMI şi BM au purtat discuţii cu autorităţile române, care au solicitat ca programul să fie unul pe doi ani. Autorităţile române îşi propun să trateze acest acord ca unul preventiv, nu vor să tragă din resursele financiare. Accesul propus ar fi în total de patru miliarde euro, sumă împărţită egal de CE şi FMI. La nivel tehnic, am ajuns la un acord, dar acordul stand-by trebuie să fie aprobat de boardul FMI, reuniune programată în cursul toamnei”, a declarat Andrea Schaechter.
La rândul său, premierul Victor Ponta a menționat că noul acord încheiat de Guvern cu Fondul nu include noi companii de stat care să fie privatizate majoritar. Întrebat de jurnalişti dacă în noul acord cu FMI sunt incluse noi companii care să fie privatizate majoritar, premierul a răspuns negativ. „Cu privatizare majoritară, nu”, a spus Ponta.
TVA de 9% la pâine, o măsură temporară
Autorităţile române vor evalua impactul reducerii TVA la pâine la 9% pentru a vedea dacă a scăzut evaziunea fiscală şi, în funcţie de rezultat, măsura s-ar putea menţine sau se va reveni la TVA de 24%.
„Reducerea TVA la pâine a fost o decizie a Guvernului ca parte a rectificării bugetare, obiectivul Guvernului fiind reducerea evaziunii fiscale. Este o măsură temporară, după o perioadă se va face o evaluare dacă s-a redus evaziunea fiscală şi atunci se va vedea dacă se păstrează măsura sau va fi inversată”, a subliniat Schaechter.
Aceasta a spus că măsura trebuie evaluată cu foarte mare atenţie şi să fie analizată de ANAF imediat ce vor exista date care să arate impactul şi să permită evaluarea.
Ministrul Finanţelor, Daniel Chițoiu, a anunţat luni că impactul negativ al reducerii TVA la pâine la 9%, de la 1 septembrie, va fi compensat prin creşterea accizelor la alcool şi introducerea de accize la bunuri de lux.
FMI: Managerii privați trebuie aleși transparent
În opinia șefului misiunii FMI în România, ministerele nu trebuie să intervină în conducerea companiilor de stat, aceste atribuţii revenind managerilor privaţi, care trebuie să fie selectaţi transparent, aşa cum prevede legea.
„Pentru noi este foarte important ca Ordonanţa 109 privind guvernanţa corporativă să fie urmată în spiritul şi litera ei. Aşadar am sfătuit cu fermitate autorităţile să aplice aceste prevederi, să se asigure că noile numiri (ale managerilor privaţi – n.r.) sunt în conformitate cu prevederile ordonanţei, transpusă într-o lege”, a punctat Schaechter.
Aceasta a arătat că Ordonanţa a fost concepută împreună cu Banca Mondială, apreciind că este o lege bună, însă trebuie implementată.
„Deci va fi important ca autorităţile să se reţină de la intervenţie în conducerea companiilor de stat, ministerele de resort să se abţină să intervină în conducerea acestor întreprinderi, care ar trebui lăsată pe mâna managerilor privaţi, care trebuie selectaţi într-o manieră transparentă, aşa cum prevede legea”, a mai spus oficialul FMI.
De altfel, selecţia managerilor privaţi la companiile de stat este una dintre obligaţiile asumate de România în relaţia cu FMI.
Despre stabilitatea economică
Andrea Schaechter consideră totodată că România a înregistrat, în ultimele două programe cu finanţatorii internaţionali, progrese semnificative în redobândirea stabilităţii economice.
„Dezechilibrele fiscale şi externe au fost reduse, pieţele financiare au luat notă de acest lucru, marjele CDS au scăzut semnificativ, la fel şi ratele dobânzii. România a beneficiat de această ajustare. În acelaşi timp, au fost iniţiate reforme structurale, un exemplu fiind introducerea noului cadru de reglementare şi de formare a preţurilor în sectorul energetic. În ceea ce priveşte programul economic, de acum încolo va reclădi pe realizările programelor anterioare şi are două obiective principale. Autorităţile îşi propun să asigure câştigurile realizate în materie de stabilitate şi pot să avanseze pe linia reformelor structurale, adică să susţină creşterea economică pe termen lung. Dacă ar fi să sumarizez acest program economic: continuă politicile bune, dar îşi propune şi să accelereze ritmul reformelor structurale şi să finalizeze reformele acolo unde acestea nu sunt finalizate”, a spus Schaechter.
În opinia reprezentantului FMI, un cadrul economic stabil şi predictibil de politici economice este esenţial pentru creştere şi pentru crearea locurilor de muncă.
„Stabilitatea macroeconomică în mod clar singură nu este suficientă. Trebuie combinată cu reforme structurale. În ceea ce priveşte politica fiscală, Guvernul este determinat să realizeze o consolidare fiscală treptată. România a ieşit din procedura de deficit excesiv. Ieri, odată cu anunţarea rectificării bugetare, Guvernul şi-a propus să atingă ţinta de 2,3% de deficit în termeni cash pentru acest an, dar acesta este un angajament deja asumat în trecut, deci nu a apărut nicio modificare din punctul de vedere al acestei ţinte. Pentru anul viitor sau următorii doi ani, Guvernul îşi propune să realizeze angajamentele asumate prin pactul de stabilitate şi să ajungă la un deficit de nu mai mult de 1% din PIB până în anul 2015. Pe partea de politică monetară, politicile vor fi ghidate de ţinta de inflaţie stabilită de Banca Naţională a Românie pentru a menţine inflaţia în intervale rezonabile”, a explicat oficialul FMI.
FMI despre sectorul sanitar
Negociatorul-şef pentru România al Fondului Monetar Internaţional este de părere că, în România, este foarte important să se îmbunătăţească calitatea serviciilor în sectorul sanitar.
„Aceste deziderat este prioritar pe agenda Guvernului, dar pentru a obţine astfel de servicii de calitate ridicată trebuie asigurată şi o finanţare adecvată. Există două modalităţi de realizare a acesteia. În primul rând analizarea posibilităţilor de câştiguri, de eficienţă, în acest sistem. În al doilea rând România, ca multe alte ţări din zonă, este o societate cu o populaţie îmbătrânită şi în curs de îmbătrânire”, a explicat oficialul FMI.
Andrea Schaechter precizează că programul de asistenţă financiară îşi propune să asigure efectuarea plăţilor în economie în timp util.”Au intervenit întârzieri la plată în trecut la nivelul autorităţilor locale, la nivelul administraţiei centrale, dar şi la nivelul întreprinderilor de stat. În mod clar această practică a creat, exact ca praful sau nisipul care intră într-un mecanism şi încetinesc rotiţele acestui mecanism, toate aceste blocaje, care se răspândesc în toată economia. Este evident că acest lucru trebuie eliminat, aceste arierate trebuie eliminate pentru a nu avea impact asupra sectorului privat, care ar putea astfel cauză să aibă dificultăţi la plata obligaţiilor fiscale şi aşa mai departe”, a spus Schaechter.
Potrivit acesteia, pentru a realiza acest lucru, trebuie început cu plata de către autorităţi a arieratelor pe care le au, apoi curăţarea arieratelor din sectorul sanitar, pentru că acolo există foarte multe întârzieri la plată.
