Producătorii şi importatorii de băuturi spirtoase din România au înfiinţat asociaţia patronală Spirits România, care îşi propune mai ales să combată comerţul ilegat şi producţia ilicită de băuturi spirtoase, pe care le consideră periculoase atât pentru sănătatea economică, cât şi pentru cea publică a României. Reprezentanții asociației se tem că majorarea din acest an a accizei la băuturile spirtoase va determina o creştere a evaziunii de la 75% la 90%.
Acciza la băuturile alcoolice a crescut de la 1 septembrie 2013 cu o treime, de la 750 la 1.000 de euro pe suta de litri de alcool. Reprezentanţii patronatelor spun că este cea mai mare creştere de accize din istoria României după Revoluţie.
Bugetul de stat pierde anual circa 4 miliarde de lei din cauza nivelului ridicat al evaziunii din sectorul băuturilor spirtoase. Fiscalizarea în această zonă a scăzut foarte mult din anul 2008, dinaintea declanşării crizei economice, astfel că s-a ajuns ca în prezent să vorbim de o piaţă „la negru” în sector în proporţie alarmantă de 75%.
„Piaţa totală este de 175 de milioane de litri de alcool, din care numai 44 de milioane de litri sunt fiscalizaţi, iar restul e evaziunea. Dacă înmulţim cu o medie de circa 30 de lei pe litru ne dă o cifră aproximativă asupra evaziunii din sector”, spune Florin Rădulescu, preşedintele asociaţiei Spirits România.
Acesta a menţionat că una din cele mai mari provocări o constituie capacitatea de investiţie şi dezvoltare a sectorului, care a fost drastic redusă şi se află „în pericol de anihilare”.
Conform raportului Orgazinaţiei Mondiale a Sănătăţii, consumul de băuturi spirtoase în România a fost anul trecut de 3 litri alcool pur/capita, astfel că românii au băut anul trecut circa 64 milioane litri alcool.
Astfel, la o acciză de 1.000 euro, România ar putea colecta 640 de milioane de euro din acciza la băuturi alcoolice, însă suma care intră efectiv în buzunarul statului este cu mult mai mică, de numai 90 milioane euro. Comparativ, Bulgaria, cu o populaţie de numai 7,3 milioane locuitori, a colectat anul trecut 95 de milioane de euro din acciza la băuturi spirtoase (fără bere şi vin), iar Cehia, cu 10,5 milioane locuitori, adică jumătate din populaţia României, a încasat 255,2 milioane euro.
„Ne-am şi făcut un colectiv de lucru, împreună cu cei de la IGPR, ANAF, Direcţia antifraudă şi Ministerul de Finanţe, pentru că trebuie să luptăm împotriva evaziunii fiscale”, a menţionat Rădulescu.
La rândul său, Iulian Butnaru, consilierul ministrului de Finanţe, Daniel Chiţoiu, aminteşte că acciza la alcool a crescut foarte mult în acest an, motivând că acest lucru s-a întâmplat pentru că această acciză nu a crescut deloc între 2006-2013.
„Aş vrea însă să putem exporta palincă în Scoţia, aşa cum noi importăm de la ei whisky”, a spus Butnaru.
Cea mai mare pondere în preţul de vânzare la raft al unei sticle de băuturi spirtoase îl are chiar această acciză, de 39%, urmată de conţinut ambalaj şi marketing (37%) şi de TVA (19% din preţ).
Pe categorii de băuturi spirtoase, în preferinţele românilor pe primul loc se află ţuica, palinca şi rachiul (68% din piaţă), vodcă (12%), brandy (11%), lichior (5%) şi whisky (3%).
Membrii Spirits România sunt: Alexandrion Români, BDG Import, Cristalex, Diageo, Pernod Ricard România, Prodal şi Prodvinalco. Aceştia deţin în total o cotă de piaţă de peste 50% din totalul pieţei de băuturi spirtoase din România.
Piaţa berii a scăzut în primele 8 luni cu 8%
În ceea ce privește piaţa berii, aceasta a scăzut în primele 8 luni cu 8% faţă de aceeaşi perioadă din 2012, pe fondul creşterii accizei la începutul anului, iar reducerea consumului de bere are impact inclusiv asupra industriei ospitalităţii, potrivit lui Constantin Bratu, directorul general al asociaţiei Berarii României.
„Primele opt luni au făcut ca piaţa berii să ajungă la cel mai redus nivel din 2008, când s-a atins un vârf. Din păcate fiscalitatea sporită din acest an, respectiv creşterea cu 10% a accizei în euro, la care s-a adăugat evoluţia cursului de schimb valutar, astfel că pe total a fost o creştere de 16%, a dus la reducerea consumului cu 8%. Este foarte mult pentru un sector în care totul este integrat în această ţară, iar scăderea va afecta şi alte sectoare economice, în primul rând cea ospitalieră”, a spus Bratu, citat de Mediafax.
Acesta a arătat că lucrurile nu se vor îmbunătăţi, având în vedere noile măsuri fiscale, care vor intra în vigoare în 2014.
„Suntem îngrijoraţi de presiunea fiscală. Nu poţi creşte la infinit taxele, nu este o soluţie. Autorităţile trebuie să se concentreze pe creşterea gradului de colectare, iar creşterea economică trebuie să vină din combaterea evaziunii fiscale, din analiza sectoarelor care creează valoare adăugată şi dintr-un dialog cu mediul de afaceri”, a afirmat Bratu.
În opinia sa, sectorul berii reprezintă un stimul important pentru industria ospitalităţii din România, cât şi pentru întreaga economie, astfel că datorită gradului înalt de interdependenţă orice contracţie la nivelul consumului de bere se resimte la nivelul industriei ospitalităţii.
„Din acest motiv autorităţile române trebuie să fie permanent orientate spre găsirea acelor măsuri menite să genereze creştere economică, iar în identificarea acestor măsuri trebuie să considere mediul de afaceri un real partener de dialog”, a punctat Bratu.
Pentru a explica interdependenţa dintre industria berii şi cea a ospitalităţii Bratu a prezentat rezultatele unui studiu realizat de Ernst&Young, care arată că pentru fiecare un angajat din sectorul berii din România sunt generate şase locuri de muncă în industria ospitalităţii.
Astfel, 8,5% din locurile de muncă generate de industria ospitalităţii se datorează vânzării de bere, potrivit studiului.
Totodată, din totalul valorii adăugate generată de sectorul berii în economia României, în valoare de 509 milioane euro, industriei ospitalităţii îi revine cel mai mult.
Pe de altă parte, contribuţiile industriei ospitalităţii prin intermediul taxelor directe şi indirecte virate la bugetul de stat se ridică anual la peste 603 milioane euro, din care contribuţii directe la buget, TVA (451 milioane euro), taxe cu forţa de muncă (95 milioane euro) şi accize plătite de jucătorii din HoReCa (1,8 milioane euro). Contribuţiile indirecte la buget, respectiv accize plătite de producătorii de băuturi alcoolice aferente cantităţii consumate în sectorul HoReCa (bere – 37 milioane euro, băuturi spirtoase – 18 milioane euro şi vin spumos – 0,5 milioane euro, vin – 0 euro).
Asfel, în ciuda condiţiilor de piaţă dificile, rata de creştere a industriei ospitalităţii în perioada 2000 – 2010 a fost de 14,5%, peste cea a PIB, de doar 12,5%.
Numărul locurilor de muncă generate de industria ospitalităţii, direct, indirect şi indus, reprezintă 5% din totalul populaţiei active şi 10% din numărul total al angajaţilor din economie, având un caracter pronunţat de protecţie socială.
În opinia lui Bratu, pentru fiecare angajat din sectorul berii din România sunt generate 6 locuri de muncă în industria ospitalităţii şi 12 la nivelul întregii economii.
„Sectorul berii este un stimul pentru economie, iar o interdependenţă puternică există cu industria ospitalităţii”, a spus Bratu.
În acest sens, el a prezentat rezultatele unui studiu realizat de Ernst&Young care arată că pentru fiecare angajat din sectorul berii din România sunt generate şase locuri de muncă în industria ospitalităţii şi 12 în întreaga economie.
Astfel, 36.600 din locurile de muncă generate de industria ospitalităţii în România se datorează vânzării de bere, respectiv 8,5% din total.
„Acest fapt este cu atât mai important cu cât locurile de muncă din industria ospitalităţii, implicit cele datorate vânzării berii, au un pronunţat caracter de protecţie socială, fiind ocupate în special de tineri, persoane aflate la primul loc de muncă şi de cei care se reintegrează pe piaţa muncii după o perioadă de absenţă”, a mai spus Bratu.
Jumătate dintr-un pahar de bere se duce pe impozite
Băutorii şi turiştii împart berea şi camera de hotel cu statul, pentru că impozitele pentru bere ajung la 45%, iar la cazare urcă la 70% din preţul unei camere, potrivit reprezentanţilor patronatelor din turism şi industria berii. Constantin Bratu, directorul asociaţiei Berarii României, apreciază că berea, deşi este un aliment, este suprataxată.
„Ţinând cont că este un aliment care face parte din coşul zilnic al românilor, considerăm că taxele sunt prea mari”, a spus Bratu.
La rândul său, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc Dragoş Răducan spune că din tariful pentru închirierea unei camere de hotel taxele reprezintă încasările pentru 18 ore.
Totodată, din cele aproximativ 25 de minute pe care trebuie să le muncească un român pentru a-şi permite să plătească un litru de bere, 11-12 minute le munceşte pentru a plăti taxele aferente acestui litru de bere. Pentru a se caza o noapte la un hotel, un român trebuie să muncească mai mult de o zi.
De asemenea, Heinrich Loth, managing director Clinica de Bere, spune că micii producători de bere ar trebui să beneficieze de condiţii mai lejere de autorizare decât firmele care produc cantităţi industriale, pentru a fi încurajat acest gen de afaceri, cu avantaje pe piaţa berii, dar şi pentru bugetul de stat.
„În România o microfabrică de bere trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii cu marii producători. Aceste condiţii sunt foarte greu de îndeplinit de către o microfabrică, iar afacerea nu ar fi profitabilă. Milităm pentru scoaterea din antreprizele fiscale şi introducerea micilor producători de bere în circuitul normal de fiscalitate. În prezent statul cheltuie mai mult cu urmărirea acestori producători decât câştigă de pe urma lor”, a afirmat Loth.
Reprezentanţii firmei apreciază că relaxarea condiţiilor de autorizare ar avea efecte benefice asupra pieţei berii, pentru că ar exista mai multe sortimente de bere, dar şi asupra încasărilor la bugetul de stat.
Clinica de Bere a fost înfiinţată în anul 2011, fiind deţinută de firma Berarium din Timişoara, controlată în proporţie de 38% de Loth.
Compania a anunţat anul trecut că va investi 3 milioane de euro într-un complex hotelier care include un hotel cu 15 camere, un centru SPA şi o nouă fabrică de bere.
O analiză a pieţelor arată că în 2008, volumul pieţei berii a fost 20,2 milioane hectolitri, ponderea sectorului HoReCa în total vânzări de bere era de 35%, iar locurile de muncă în sectorul ospitalităţii datorate vânzării berii totalizau 50.500. În plus, din totalul valorii adăugate generate de sectorul berii, de 780 milioane euro, industria ospitalităţii a beneficiat de 242 milioane euro.
Pe de altă parte, în 2011, când piaţa berii s-a redus cu 16%, la 17 milioane de hectolitri, ponderea sectorului HoReCa în total vânzări de bere a scăzut cu şapte puncte procentuale, la 8%, iar numărul locurilor de muncă în sectorul ospitlităţii datorate vânzării berii s-a diminuat cu 27,5%, la 36.600. De asemenea, din totalul valorii adăugate generate de sectorul berii, de 509 milioane euro, industria ospitalităţii a beneficiat de 185 milioane euro, în scădere cu 23,5% faţă de 2008.
În primul semestru, vânzările de bere au scăzut faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cu 3%, la 8 milioane hectolitri, din cauza puterii de cumpărare scăzute, verii capricioase şi creşterii fiscalităţii, potrivit producătorilor. Ei apreciau, la începutul lunii octombrie, că la nivelul întregului an volumele de vânzări se vor situa sub nivelul din 2012, de 18,2 milioane hectolitri.
Asociaţia Berarii României reuneşte cinci mari producători (Bergenbier, Heineken, Romaqua, Ursus şi United Românian Breweries Bereprod) şi o mini-berărie (Clinica de bere), care furnizează peste 90% din cantitatea consumată în România.
