Mandatele a 6 membri din boardul Nuclearelectrica nu au fost prelungite

Acţionarii producătorului de energie Nuclearelectrica nu au aprobat reînnoirea mandatelor cu încă patru ani pentru şase din cei şapte membri ai consiliului de administraţie al companiei, potrivit unui raport al societăţii. Mandatele lor urmau să expire în aprilie 2017. Membrii cărora nu le-au fost prelungite mandatele sunt: Daniela Lulache (director general al Nuclearelectrica), Alexandru Sandulescu (care este şi preşedinte al CA), Alexandru Alexe (vicepreşedinte al consiliului de administraţie), Nicolae Bogdan Codruţ Stănescu, Dan Popescu şi Carmen Radu.

De altfel, Fondul Proprietatea, acţionar minoritar al Nuclearelectrica, a anunţat de luna trecută că se va opune reînnoirii mandatului Consiliului de Administraţie al companiei de stat şi a conducerii executive, solicitând atunci acţionarilor să voteze împotrivă la AGA din 9 decembrie şi să aprobe demararea unui proces de recrutare a unui nou CA de către Ministerul Energiei.

„Nu se aprobă forma contractului de mandat care urmează să fie semnat de societate cu administratorii al căror mandat a fost reînnoit”, arată o altă hotărâre a acţionarilor producătorului de energie. Singurul membru al CA al cărui mandat a fost reînnoit este Sebastian Tcaciuc.

Acţionarii nu au aprobat nici indemnizaţia fixă lunară a membrilor executivi şi neexecutivi ai consiliului de administraţie în valoare de două până la şase ori media pe ultimele 12 luni a câştigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfăşurată.

Acţionarii au aprobat însă organizarea unei proceduri de selecţie a membrilor consiliului de administraţie al societăţii de către Ministerul Energiei, în conformitate cu prevederile OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a societăţilor de stat.

Reprezentanţii FP spuneau luna trecută că mandatul directorului general al Nuclearelectrica, Daniela Lulache, nu poate fi prelungit automat şi solicită ca noul CA, odată numit, să organizeze o procedură de selecţie separată pentru această funcţie.

“Considerăm că propunerea de reînnoire a mandatelor membrilor Consiliului de Administraţie şi a directorului general al Nuclearelectrica este inacceptabilă pentru acţionari, având în vedere că membrii Consiliului nu au adoptat măsuri de contracarare a scăderii valorii de piaţă a companiei, care a generat pierderi de peste 2 miliarde de lei acţionarilor de la listarea companiei în septembrie 2013. Ca urmare, atât profitabilitatea companiei, cât şi valoarea sa de piaţă sunt acum cu peste 60% sub nivelul din 2013, când a început mandatul actualului Consiliu”, a declarat Greg Konieczny, manager de portofoliu al Fondului Proprietatea.

Fondul este nemulţumit că valoarea de piaţă a companiei a scăzut cu aproximativ 60% de la listarea sa în 2013, ceea ce înseamnă pierderi cumulate de peste 2 miliarde de lei (453 milioane de euro) suportate de acţionarii Nuclearelectrica, din care 1,68 miliarde de lei (373 milioane de euro) reprezintă pierderile suportate de Ministerul Energiei, în calitate de acţionar majoritar al companiei.

Totodată, între anii 2013 şi 2015 profitul net al companiei a scăzut cu 65%, în timp ce remuneraţiile totale ale membrilor conducerii executive şi non-executive au crescut cu 46% în aceeaşi perioadă, de la 4,49 milioane de lei la 6,59 milioane de lei.

Fondul mai acuză actualul CA că nu a propus sau implementat niciun program de reducere a costurilor pentru a contracara scăderea accelerată a profitabilităţii.

“Este de aşteptat ca un consiliu diligent si care acţionează în interesul companiei şi acţionarilor, să implementeze măsuri de reducere a costurilor pentru a atenua scăderea sau chiar a menţine marjele de profitabilitate”, spun reprezentanţii Fondului Proprietatea.

Mai mult, ei consideră că CA-ul Nuclearelectrica s-a angajat în negocieri pentru “costisitorul proiect” privind construcţia reactoarelor 3 şi 4 şi a refuzat să facă publice sumele cheltuite până în prezent cu acest proiect, în loc să facă demersuri pentru a asigura finanţarea retehnologizării reactorului 1.

Ulterior acestor acuzaţii, conducerea Nuclearelectrica a precizat că, potrivit legii, în situaţia în care candidaţii propuşi de consiliul de administraţie sunt administratori în funcţie, cererea pentru reînnoirea mandatului se adresează adunării generale a acţionarilor.

Cu privire la mandatul directorului general, SNN arată că, în nota prezentată acţionarilor, consiliul de administraţie „nu a menţionat, contrar susţinerilor FP, faptul că reînnoirea mandatului membrilor consiliului de administraţie al societăţii este echivalentă cu reînnoirea mandatului directorului general al societăţii ci, în mod transparent a precizat faptul că în cazul în care acţionarii vor aproba reînnoirea mandatului de administrator executiv, mandatul directorului general va fi reînnoit pentru o perioada de 4 ani, având în vedere faptul că acesta şi-a îndeplinit indicatorii de performanţă”.

Compania subliniază totodată că nu a solicitat aprobarea acţionarilor pentru reînnoirea mandatului directorului general, cum susţine Fondul Proprietatea, iar această decizie este de competenţa consiliului de administraţie şi nu a acţionarilor.

„Directorul general a fost numit ca urmare a unei proceduri de selecţie organizată în baza OUG nr. 109/2011. Astfel, în cazul unei reînnoiri a mandatului directorului general, nu se poate discuta de o încălcare a prevederilor art. 35 alin. 4 întrucât directorul general a fost selectat cu respectarea prevederilor OUG nr. 109/2011. Considerăm că ar fi absurd să apreciem că intenţia legiuitorului a fost ca la fiecare patru ani, întreprinderile publice să îşi selecteze noi directori generali indiferent de performanţa acestora şi indiferent de nevoia de stabilitate şi de continuitate”, arăta Nuclearelectrica, în comunicat, în luna noiembrie.

Compania acuză Fondul Proprietatea că face presiunea publică „în vederea orientării strategiei de business cu precădere către rezultatele pe termen scurt” şi fără preocupări pentru obiectivele pe termen lung.

Nuclearelectrica mai arată că nu există o creştere a valorii totale a remuneraţiilor membrilor consiliului de administraţie şi a conducerii executive în anii 2014 şi 2015 comparativ cu anul 2013, „diferenţa valorică percepută rezultând pur şi simplu din faptul că în anul 2013 au fost exercitate doar 8 luni de mandat faţă de 12 luni în anii următori”.

Compania subliniază totodată că scăderea profitului în perioada 2013 – 2015 a fost cauzată mai ales de reducerea preţului la energie din piaţă, cea mai mare parte a veniturilor SNN provenind din vânzarea de energie electrică. Rezultatele financiare au fost afectate şi de “schimbari fiscale subite” pe care compania un le poate controla, precum impozitul pe construcţii speciale, impozitul pe clădiri nerezidenţiale din 2016 cu eliminarea exceptiilor aferente centralelor nuclearoelectrice, arată compania.

Statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 82,49% din acţiunile companiei, în timp ce Fondul Proprietatea are 9,09% din titluri.