Producătorul de energie Nuclearelectrica, administratorul centralei nucleare din Cernavodă, spune că va cumpăra uraniu de la orice furnizor care oferă un preţ avantajos, astfel că acum România importă uraniu, după ce Nuclearelectrica (SNN) a reziliat în decembrie 2015 contractul cu CNU, singurul producător de uraniu din România.
“Noi acum importăm uraniu, aşa este. Sensul economic este unul foarte simplu. (…) Dacă un alt producător de uranium ne va oferi nişte condiţii mai avantajoase, noi vom cumpăra de la acel producător, de la acel furnizor care ne oferă cele mai avantajoase condiţii. Pentru mine este importantă siguranţa în aprovizionare. Atâta timp cât furnizorul meu local nu şi-a îndeplinit obligaţia contractuală, nu am siguranţă în aprovizionare. Atâta timp cât astăzi acest producător (Compania Naţională a Uraniului, n.r.) nu poate să fie competitiv… “, a declarat marţi directorul general al Nuclearelectrica, Daniela Lulache.
Oficialii Nuclearelectrica precizează că este asigurat necesarul de UO2 pentru funcţionarea reactoarelor în condiţii normale.
Societatea Naţională Nuclearelectrica SA a reziliat contractul cu CNU pe 29 decembrie 2015. Compania Naţională a Uraniului este singurul furnizor din România de pulbere sinterizabilă de dioxid de uranium (UO2), care constituie materia primă pentru fabricarea combustibililui nuclear necesar funcţionării centralei de la Cernavodă.
Nuclearelectrica (SNN) a încheiat în anul 2014 un contract de furnizare de pulbere sinterizabilă de UO2 cu Compania Naţională a Uraniului pentru o perioadă de 36 de luni la un preţ de 475 lei/kg UO2, preţ ce putea fi ajustat cel mult o dată la 12 luni, prin negociere, în situaţii justificate, încheindu-se în acest sens acte adiţionale la contract cu acordul părţilor.
CNU a livrat, conform contractului, UO2 la preţul negociat de 475 lei/kg UO2 o perioadă de aproximativ 2 ani, după care din luna decembrie 2015 nu şi-a mai îndeplinit obligaţiile contractuale, ofertând un preţ mult mai mare decât preţul pieţei şi sistând livrarea de pulbere de UO2.
În acest context, contractul s-a reziliat de drept pentru neîndeplinirea obligaţiei de livrare de către CNU nici la termenul stabilit în contract, nici la termenul de remediere acordat de SNN. SNN a fost în imposibilitatea legală şi financiară de a continua contractul cu CNU, rezilierea operând de drept în baza contractului ca urmare a neîndeplinirii obligaţiei de livrare de către CNU.
Tocmai pentru a gestiona corespunzător astfel de situaţii, compania a calificat încă din anul 2008 un al doilea furnizor de pulbere sinterizabilă de UO2, Cameco Inc Canada. Având în vedere refuzul CNU de a realiza livrarea de UO2 aferentă lunii decembrie, SNN a iniţiat în luna decembrie 2015 o procedură competitivă între cei doi furnizori calificaţi, CNU şi Cameco Inc Canada. Ca urmare a analizei ofertelor de preţ, SNN a declarat câştigătoare compania Cameco, preţul ofertat de acest furnizor fiind preţul cel mai mic dintre cele două oferte, cu mult sub preţul ofertat de CNU, la nivelul preţului de piaţă, cu toate taxele incluse.
Complexul Energetic Oltenia nu are datorii
Reprezentanţii Complexului Energetic Oltenia (CEO) spun că potrivit rezultatelor preliminare pentru 2015, EDITDA este de circa 100 milioane euro, iar producătorul de energie este într-o situaţie financiară stabilă, nu datorii restante nici la bănci, nici la stat.
„La Complexul Energetic Oltenia au fost nişte revendicări care s-au rezolvat, care au fost discutate şi agreate cu conducerea cu privire la nişte ore de noapte (…) Rezultatele pentru 2015 nu sunt finale, dar avem o imagine preliminară a situaţiilor financiare. Această pierdere de care toată lumea vorbeşte este o pierdere non-cash datorată în principal provizioanelor constituite pe creanţe istorice vechi, care în acest moment, conducerea companiei a decis că este bine ca toate lucrurile să pornească de la zero, adică societatea să nu mai ţină în bilanţ sume incerte şi probabilităţi mici de a fi recuperate. Pierderea non-cash e dată şi de nişte diferenţe defavorabile la cursul valutar. Ce pot să spun este că EDITDA (câştigurile înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare, n.r.) pe 2015, potrivit rezultatelor preliminare, este pozitivă, de circa 100 de milioane de euro, ceea ce arată totuşi că, în ciuda rezultatului negativ net al companiei, compania este într-o situaţie financiară stabilă, mai ales că nu există datorii restante, nici la bănci, nici la stat. Companiile are datoriile plătite la zi”, a declarat marţi Radu Pop, directorul Direcţiei Proiecte şi guvernanţă corporativă la Complexul Energetic Oltenia.
În prezent, compania are 15.000 de salariaţi, iar planul de restructurare şi de eficientizare este pentru o durată de cinci ani de aici înainte. Acest plan urmăreşte ca societatea să devină competitivă, spune reprezentantul Complexului Energetic Oltenia.
“Ne concentrăm pe un plan de eficientizare şi reorganizare a companiei. Este un plan complex, care este gândit să acopere intervalul de cinci ani de acum încolo şi va ţine cont de toate aspectele, implicit de Strategia Energetică Naţională, de mixul energetic, care credem că va fi elaborat în acest an. Urmărim să devenim competitivi. (…) Este nevoie de investiţii, de diminuare de costuri pe componenta de cărbune şi pe producţia energiei electrice”, a menţionat Radu Pop.
Liderul de sindicat din zona Rovinari, Gheorghe Peptan, a declarat săptămâna trecută, la finalul negocierilor dintre administraţia CEO şi sindicalişti, că s-a stabilit ca aproximativ 3.000 de persoane să fie disponibilizate în 2016 la companie. Programul de restructurare va începe în martie.
De asemenea, potrivit unui comunicat, Complexul Energetic Oltenia a decis să reducă posturile de conducere cu 21%, adică cu 106 posturi. S-au tăiat astfel 56 de posturi de şef birou, opt posturi de director, patru posturi de contabil şef, nouă posturi de şef unitate minieră, opt posturi de şef department şi 21 de posturi de şef serviciu.
“Directoratul CE Oltenia a hotărât implementarea unei noi structuri organizatorice cu o mai mare flexibilitate, în vederea realizării obiectivelor de eficientizare a activităţii din cadrul companiei”, se arată într-un comunicat emis marţi pe site-ul CEO.
Acesta arată că structura organizatorică a societăţii a fost redimensionată astfel încât deciziile să parcurgă un flux informaţional cât mai scurt de la emitent la executant.
Linia electrică dintre România şi Serbia va fi gata anul viitor
Linia electrică de interconexiune dintre România şi Serbia de 400 kV, pe relaţia Reşiţa-Pancevo, va fi gata la sfârşitul anului viitor, cu doi ani întârziere.
“Din punct de vedere al exportului, ne uităm la capacitatea de interconexiune, care este în jur de aproximativ 2.000 de MW. Urmează în sfârşit, am intrat într-o fază mai alertă cu linia de 400 kV Reşiţa-Pancevo, va fi gata la sfârşitul lui 2017. Sunt premise pentru export suplimentar. Atragem însă atenţia că piaţa e tricky (înşelătoare, n.r.). În Austria, preţul e de 7 euro. În momentul în care deschizi nu este one way out (doar în sens de export, n.r.). Singura piaţă unde am construit şi reuşim e zona Europei Centrale. În zona de sud nu reuşim să construim nimic. În zona cu Moldova e o problemă care trebuie discutată. De Ucraina nu mai vorbesc. Fiind o ţară mai la marginea UE, toate aceste chestiuni trebuie tratate cu foarte multă atenţie”, a declarat marţi Răzvan Purdilă, manager la Transelectrica.
Acesta precizează că avem nevoie de companii puternice de producţie a energiei electrice.
Transelectrica a semnat în iunie 2014 contractul de execuție pentru realizarea liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV de interconexiune Reşiţa (Romania) – Pancevo (Serbia). Compania de stat estima la acea dată că proiectul va fi pus în funcţiune în cursul anului 2015.
Oficialii Transelectrica spuneau că realizarea acestui obiectiv de investiţie va asigura creşterea capacitatii de schimb cu Serbia şi vestul Europei şi evacuarea puterii din centralele eoliene şi amenajările hidroelectrice din zona Porţile de Fier – Reşiţa, asigurând astfel întărirea reţelei de transport pe axul de vest (Porţile de Fier-Reşiţa-Timişoara-Arad).
Operatorii de transport ai celor două ţări au semnat încă din noiembrie 2005 un Memorandum de Întelegere pentru construcţia unei linii electrice de 400 kV de interconexiune între cele două sisteme cu o lungime totală de 131 km, din care 63 km pe teritoriul României. Linia electrică Reşiţa – Pancevo se va realiza în varianta dublu circuit şi va traversa pe teritoriul României 11 localităţi din judeţul Caraş-Severin.
Transportatorul naţional de electricitate Transelectrica gestionează 81 de staţii electrice, 8.931 km de linii electrice aeriene şi 218 de unităţi principale de tranformare.
Statul, păguit anual cu zeci de milioane de euro
Traderii de energie care, în trecut, au căpușat Hidroelectrica au găsit acum bunăvoință la Autoritatea Națională de Reglementare în Energie, întrucât tot ei sunt cei care exportă energie în locul producătorilor, a spus Remus Borza, reprezentantul Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica.
„În 2012, am decuplat ‘băieții deștepți’ de la energia ieftină a Hidroelectrica, însă aceleași firme de trading sunt acum avantajate de ANRE, întrucât doar ele au exportat energie în ultimii doi ani, în detrimentul producătorilor de energie”, a spus Borza.
El a explicat că producătorii de energie nu pot derula exporturi din cauza unor interpretări pe care ANRE le aduce Legii energiei.
„ANRE interpretează legea în sensul că producătorii sunt obligați să vândă toată cantitatea de energie disponibilă pe OPCOM. Însă, în lege, nu veți găsi sintagma OPCOM, ci scrie că acest lucru trebuie făcut pe o piață competitivă. Interpretarea noastră este că aceasta poate fi orice piață din cele 27 de UE, pentru că altfel se încalcă principiul liberei circulații”, a susținut Borza.
El a arătat că, în 2014, s-au exportat 8,7 TWh, iar anul trecut 11 TWh, prin intermediul traderilor Alpiq Romenergie, Alpiq Romindustrie și Energy Holding.
„Ceea ce înseamnă, în mare, că producătorii au fost păgubiți de cel puțin 20 de milioane de euro pe care i-ar fi câștigat dacă ar fi făcut aceste exporturi”, a mai spus Borza.
Oficialul Euro Insol a adăugat că, în trecut, a înființat o filială Hidroelectrica în Ungaria, pentru export, în cadrul unei vizite la Budapesta la care a participat inclusiv președintele ANRE, Niculae Havrileț. Ulterior, după ce Hidroelectrica a exportat 10 MW, compania a fost amendată de același ANRE pentru încălcarea legislației.
„Este o interpretare penală și abuzivă a legii. Am dat în judecată ANRE pentru acest lucru”, a completat Borza.
La rândul său, directorul general al Nuclearelectrica, Daniela Lulache, a declarat că susține în totalitate punctul de vedere al lui Remus Borza.
„Cu siguranță, această situație nu este în regulă, întrucât există o reglementare europeană și ești liber să tranzacționezi în spațiul european. Lăsați-ne să demonstrăm că putem vinde”, a spus Lulache. Ea a adăugat că a purtat numeroase corespondențe cu ANRE pe această temă.
La rândul său, Niculae Havrileț, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), a spus că Hidroelectrica și Nuclearelectrica sunt cei mai ieftini producători de energie din România, astfel că ar trebui să vândă în țară electricitatea produsă, nu s-o exporte. Havrileț a fost acuzat că blochează exporturile de energie pe care ar putea să le facă Hidroelectrica și Nuclearelectrica, printr-o interpretare eronată a legii.
„ANRE nu a emis nicio reglementare în calea exportului. Însă legea este confuză, lucru pe care l-am stabilit inclusiv cu Consiliul Concurenței. Sunt de acord că nu trebuie instituită nicio barieră în calea exportului. În cadrul ANRE s-a emis o interpretare a conceptului de piață centralizată, care apare în lege, în timp ce în legislația europeană nu există așa ceva, ci doar conceptul de piață organizată”, a susținut Havrileț.
Potrivit acestuia, producătorii români pot scoate la vânzare energia pe OPCOM, urmând ca o firmă de furnizare afiliată să realizeze efectiv respectivul export.
„Hidroelectrica și Nuclearelectrica sunt cei mai ieftini producători din țară și ar fi fost corect să vândă această energie ieftină în țară, atâta timp cât aceste companii au beneficiat de investiții din bani publici”, a adăugat președintele ANRE.
