Acasă Focus Agricol Lege pierdută pe holurile Parlamentului

Lege pierdută pe holurile Parlamentului

de L M

protest ciobaniGuvernul și Parlamentul și-au partajat responsabilitățile privind oieritul pe pășunile care sunt și fonduri de vânătoare. Interzicerea pășunatului în perioada de iarnă a scos ciobanii în stradă, care au luat cu asalt, anul trecut, Casa Poporului, nemulțumiți de această prevedere legală. Pe final de mandat, parlamentarii au decis să mențină interdicția de pășunat iarna, dar, pe drum de la Comisia pentru Agricultură la plenul Parlamentului, prevederea a dispărut din actul normativ, astfel că legea a fost votată fără această prevedere importantă; președintele României a promulgat legea în această variantă. Astfel că Guvernul, prin Ministerul Agriculturii a luat decizia de a suspenda, pentru încă un an, celebra interdicție. De remarcat, prevederea incriminată este cuprinsă în Legea vânătorii, dar Ministerul Mediului, cel mai interesat în acest caz, „nu se vede”.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, Legea privind aprobarea OUG nr. 60/2015 pentru suspendarea unor prevederi din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006. Modificările făcute de Guvern se referă la suspendarea prevederilor art. 23 alin. (1) lit. c) şi k) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, iar parlamentarii au făcut și unele completări la actul normativ. Cele două articole de lege se referă la interzicerea pășunatului animalelor domestice în terenul agricol între 6 decembrie şi 24 aprilie și la folosirea unui număr redus de câini la stână.

Parlamentul a adoptat cu amendamente această ordonanţă.

La articolul 13 au fost introduse două noi alineate, care prevăd că în ceea ce priveşte constatarea pagubelor produse culturilor agricole, silvice şi animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic şi emiterea deciziei comisiei de constatare, acestea se realizează în termen de maximum 72 de ore de la depunerea cererii scrise de către persoana păgubită, la unitatea administrativ-teritorială pe teritoriul căruia s-a produs paguba, urmând ca plăţile către beneficiarii despăgubirilor să se facă în termen de maximum 30 de zile de la emiterea deciziei de constatare. Acest lucru a fost cerut cu insistență de către agricultori, care s-au plâns mereu de stricăciunile făcute de vânat, dar pentru care primesc foarte greu despăgubiri.

De asemenea, articolul 23 alineatul (1), litera k) a fost modificat în sensul permiterii însoţirii turmelor şi cirezilor cu un număr de maximum de 300 animale de către câini însoţitori al căror număr este mai mare de 6 în zona de munte, de 4 în zona de deal şi de 3 în zona de câmpie.

„Pentru fiecare până la 100 de animale în plus, numărul de câini se poate suplimenta cu câte un exemplar indiferent de zona altitudinală, dar nu mai mult de 10 câini în zona de munte, 7 câini în zona de deal şi 5 câini în zona de câmpie; turmele şi cirezile de animale mai pot fi însoţite de maximum 2 câini întorcători care au un semn distinctiv sub formă de crotaliu în ureche; paza stânelor se poate asigura cu un număr nelimitat de câini care vor fi ţinuţi în ţarc”, mai prevede modificarea operată asupra actului normativ.

Prin această lege se interzice utilizarea, pentru tirul pe timp de noapte, a dispozitivelor de ochire care funcţionează pe principiul laser, a sistemelor de ochire pe timp de noapte cuprinzând convertizoare sau amplificatoare electronice de lumină reziduală, a dispozitivelor de vedere în infraroşu şi a dispozitivelor cu termoviziune.

Vot pierdut prin Parlament

Cea mai importantă prevedere, cea referitoare la interzicerea pășunatului iarna, nu a mai ajuns să fie votată de către parlamentari, chiar dacă de la Comisia pentru Agricultură a plecat.

La începutul lunii octombrie, în cadrul lucrărilor Comisiei pentru Agricultură, deputații au anunțat că nu se mai lasă influențati de vocea străzii și au decis să interzică, prin lege, pășunatul iarna, chiar dacă ciobanii au ajuns până pe zidurile Parlamentului, în decembrie 2015, pentru ca această prevedere să nu se aplice. Pentru dezamorsarea situației, proaspătul Guvern Cioloș, la acea vreme, a decis suspendarea prevederii pentru câteva luni.

Cu greu deputații s-au strâns ca să rezolve problema înainte de a le expira mandatul, dar soluția votată a fost cea contestată de ciobani, adică trebuia să se mențină interdicția privind „pășunatul animalelor domestice în terenul agricol între 6 decembrie și 24 aprilie”. Această interdicție a nemulțimit profund ciobanii, care au susținut că, din cauza vânătorilor, nu pot dispune de propriile terenuri așa cum doresc. În cele din urmă, au avut câștig de cauză deputații care au susținut interdicția pășunatului, și nu prin prisma susținerii vânătorii, ci prin cea referitoare la protecția pășunilor, pentru că exploatarea excesivă duce la distrugerea lor. „Pășunatul iarna este o crimă”, a declarat, la acea vreme, deputatul Petre Daea, fost ministru al Agriculturii și membru PSD.

În cele din urmă, Raportul Comisiei pentru Agriculturii referitor la OUG nr. 60/2015 ce a ajuns în plenul Parlamentului pentru vot final nu mai includea și această importantă prevedere, astfel că situația tot nu a fost rezolvată.

Amânare cu repetiție

Cum data de 6 decembrie se apropie vertiginos, Ministerul Agriculturii a luat inițiativa de a propune o altă ordonanță de urgență prin care interdicția pășunatului iarna se amână până pe 25 aprilie 2017, pentru că de pe 26 aprilie este permis.

Explicația pentru promovarea acestei noi ordonanțe ține de sănătatea animalelor. Mai exact, pentru că nu ar fi permis pășunatul iarna, animalele ar trebui să intre în „stabulație permanentă, fapt care determină îmbolnăviri ale ongloanelor, îmbâcsirea cojocului de lână care generează boli ale aparatului respirator, conducând astfel la pierderi majore în rândul efectivelor de animale”, se arată în Nota de fundamentare. În plus, în România, rasa Țurcană este majoritară, „fiind o rasă creată de-a lungul secolelor în libertate, iar limitarea mișcării în ferestrele iernii conduce, implicit, la degenerarea genetică a populațiilor de ovine din această rasă, fapt ce constituie o pierdere importantă a patrimoniului zootehnic national”, mai precizează documentul. Mai mult, majoritatea fermelor din România sunt ferme cu creștere în sistem extensiv, care nu au surse de apă proprii, iar interzicerea deplasării animalelor la sursele de apă naturale, ceea ce ar putea genera boli metabolice cauzate de insuficiența consumului de apă și ar conduce la diminuarea semnificativă a efectivelor de animale.

Interesant este faptul că Legea nr. 407/2006 privind vânătoarea și protecţia fondului cinegetic, ce se tot modifică prin aceste ordonanțe succesive, este apanajul Ministerului Mediului, dar care, până acum, nu și-a făcut simțită prezența.

din aceeasi categorie