Construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă are mai puţin sens decât cea a unui conducte care să transporte gaz din Marea Neagră în restul Europei, este de părere Mark Gitenstein, membru în Comitetul Reprezentanţilor la Fondul Proprietatea şi fost ambasador al SUA.
”Eu nu cred că nu avem nevoie de investiţii, ci întrebarea este încotro se îndreaptă investiţiile. După ce am citit acest raport (”Romania Strategic Energy Market Outlook 2014 – 2025”), care apropo m-a surprins, Cernavodă are mult mai puţin sens pentru mine decât înainte. Pe de altă parte, dacă ne uităm la Transgaz şi la construcţia unei conducte care să lege gazul la Marea Neagră de restul Europei, unde în mod clar există o cerere uriaşă, cel puţin ca alternativă la gazul rusesc, acest lucru are mare sens. Şi apropo, este un proiect foarte scump, construcţia acelei conducte”, a spus Mark Gitenstein, prezent la o conferinţă în care Fondul Proprietatea şi AT Kearney au prezentat un raport despre perspectivele pieţei de energie din România.
Acesta susţine că este nevoie de transparenţă în scheme de reglementare, dar este nevoie şi de predictibilitate.
”În cazul în care construieşti acea conductă, îţi trebuie un plan pe 5 – 10 ani cu privire la ce se va întâmpla cu acea conductă în România, altfel se va repeta povestea cu Bechtel, în care fiecare parte decide pe unde să meargă şoseaua. Nu va funcţiona. Ai nevoie de un plan pe termen lung şi revine Guvernului sarcina de a elabora un plan, de exemplu pentru infrastructura de conducte”, a afirmat Mark Gitenstein, citat de Agerpres.
În opinia lui Gitenstein, o decizie privind construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă ar trebui luată la nivel naţional, după consultarea tuturor părţilor, şi ar trebui să aibă în vedere şi utilizarea energiei, precum construcţia cablului submarin către Turcia sau exportul către Moldova.
1 comentariu
FP este un investitor pe termen scurt care își apăra interesul de a maximiza profitul acționarilor, pe vechiul principiu ‘da si fugi’, opunându-se oricărei investiții majore la companiile unde dețin acțiuni. Rolul companiilor din energie este de interes public, de a aduce prosperitate si competitivitate economiei naționale, atât privata cât de stat cât a mai rămas, si nu de a exporta resurse neprocesate (vezi gazoducte e dragul gazoductelor si al celor care le fac!). Ca opinie personală este jenant profitul marilor transportatori din energie, monopoluri cu capital de stat, pentru indestularea acționarilor minoritari, in mare parte fonduri străine, care nu lasă mai nimic in tara decât prețuri ridicate la energie. Nu am o problema cu capitalul străin care investește in activități de producție, de prelucrare-procesare (v industria auto cu tot lanțul pe orizontala si nu numai) sau IT care ‘proceseaza’ inteligenta, dar a face bani din speculații cu efecte pe eficientă, competitivitate si bunăstarea populației mi se pare prea mult.
Comments are closed.