Acasă Economie Germania va hotărî regulile pentru Nord Stream 2

Germania va hotărî regulile pentru Nord Stream 2

de M G

Președinția României la Consiliul Uniunii Europene a avansat într-un timp record revizuirea directivei privind Gazele Naturale, ajungând-se la un acord politic provizoriu cu Parlamentul European, se arată într-un comunicat al Ministerului Energiei. Acest acord provizoriu va fi înaintat reprezentanților statelor membre în Consiliul UE, pentru aprobare. Deşi comunicatul nu precizează care sunt prevederile acordului, cel mai probabil acesta reglementează funcţionarea conductei Nord Stream 2, ce aduce gaze din Rusia în Germania, ocolind Ucraina prin Marea Baltică.

Reamintim, Pachetul III Energie al Uniunii Europene prevede că orice furnizor de gaze naturale are acces la conductele europene, dar şi la cele care ajung în Europa, precum Nord Stream. De asemenea, transportatorul nu poate să fie, în acelaşi timp, şi furnizor de gaze naturale. De exemplu, în România, Transgaz, transportatorul de gaze naturale prin conducte magistrale, nu poate să facă şi comerţ cu gaze. Acelaşi lucru ar trebui să se întâmple cu toate conductele ce ajung în Europa. Aceste condiţii nu sunt pe placul Gazprom, ce deţine 51% din acţiunile Nord Stream şi este şi singurul furnizor de gaze al conductei.

Un acord recent între Franţa şi Germania a pus capăt disputelor dintre statele acţionare ale proiectului şi contestatarii acestuia. În principiu, compromisul între cele mai puternice economii din UE presupune că statul în care intră gazoductul va decide dacă aplică condiţionalităţile europene. Altminteri spus, Germania, stat în care ajunge Nord Stream 2, va hotărî dacă şi alţi furnizori vor avea acces la conductă şi dacă acţionarilor conductei li se va permite sau interzice să facă şi comerţ cu gaze.

Revizuirea directivei privind Gazele Naturale este extrem de importantă pentru consolidarea securității energetice a Uniunii Europene. Președinția României la Consiliul UE a avut un rol crucial în aceste negocieri care aduc garanții că regulile Uniunii Energetice se vor aplica și în cazul conductelor de gaze către și din țările terțe. „Mă bucur că Președinția română ajuns la un acord atât de important, compensând un decalaj legislativ al UE în domeniul energiei și asigurând faptul că regulile care reglementează piața internă a gazelor din UE sunt aplicate în mod unitar în Uniune”, a declarat, în comunicat, Anton Anton, ministrul Energiei din România.

“Coordonarea acestui dosar strategic pentru Uniunea Europeana a fost facută de către doamna Prim ministru Viorica Dancilă, care a arătat că acest acord este menit să asigure faptul că regulile care reglementează piața internă a gazelor din UE sunt aplicate în mod unitar în UE”, se mai arată în comunicat.

Acordul provizoriu cu Parlamentul European este supus aprobării ambelor instituții, Consiliului UE și Parlamentului European, înainte de a fi parte a legislației europene.

În prezent, Gazprom, cel mai mare producător mondial de gaze naturale, asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei. Grupul rus aprovizionează Europa prin trei rute principale: conductele prin Ucraina, ruta Yamal-Europe (via Belarus şi Polonia), precum şi prin gazoductul Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania, via Marea Baltică. În 2015, compania rusă Gazprom şi firmele europene E.on, Wintershall (companie germană deţinută de BASF), Shell, OMV şi Engie au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream 2, care presupune construcţia a încă două conducte pe lângă cele două deja existente (proiectul Nord Stream 1). Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1 până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina. Costul total al proiectului este estimat la 9,5 miliarde euro. În cadrul Nord Stream 2, Gazprom va deține 51% din acțiuni, iar E.on, Shell, OMV și BASF/Wintershall vor deține fiecare 10%, în timp ce Engie va avea un pachet de 9%.

Americanii împotriva gazoductului

Preşedintele american Donald Trump a criticat de mai multe ori proiectul, ba chiar Administraţia de la Washington a trimis o scrisoare companiilor germane implicate, ameninţând cu sancţiuni.

De altfel, şi secretarul de stat american Mike Pompeo a declarat, la începutul acestei săptămâni, la Varşovia, că SUA vor face tot ce le stă în putere pentru a opri construcţia gazoductului Nord Stream 2, potrivit AFP, transmite Agerpres.

Pompeo a subliniat lipsa voinţei de compromis din partea Washingtonului pe această temă, în contextul în care Germania a făcut marţi un gest de apropiere faţă de SUA, promiţând să importe din următorii ani gaz natural lichefiat american şi să construiască infrastructura necesară.

Potrivit secretarului de stat american, gazoductul a cărui construcţie a început anul trecut „trimite bani” spre Rusia, făcând rău Europei.

„Deşi acest tip de tranzacţie comportă cu siguranţă un aspect comercial, el comportă un risc enorm pentru securitate”, a declarat Pompeo în cadrul unei conferinţe de presă comune cu ministrul polonez de externe, Jacek Czaputowicz.

„Cred că preşedintele Trump a fost foarte clar asupra faptului că SUA vor face tot ce le stă în putere pentru ca securitatea europeană să fie pe primul plan în ceea ce priveşte deciziile energetice”, a declarat el, întrebat dacă SUA iau în calcul sancţiuni.

„Împărtăşim punctul de vedere potrivit căruia proiectul Nord Stream 2 nu serveşte securităţii energetice a Europei. Îl considerăm un proiect ratat, chiar prejudiciabil pentru securitatea energetică a continentului”, a declarat Jacek Czaputowicz.

Ucraina este în mod special preocupată de faptul că Nord Stream 2 şi conexiunea prevăzută cu Turcia prin Turkstream via Marea Neagră i-ar putea permite Rusiei să o elimine ca ţară de tranzit, ceea ce ar putea-o expune la noi incursiuni militare ale Moscovei.

În plus, Polonia şi statele baltice se tem că proiectul va creşte dependenţa Europei de gazul provenit Rusia şi va ajuta Kremlinul să obţină un venit suplimentar de câteva miliarde de dolari în plus.

din aceeasi categorie