Preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, afirmă că România are o agricultură rudimentară, departe de ceea ce ar putea să fie. În opinia acestuia, o problemă a sectorului este volumul importurilor, acesta fiind cu 15-20% mai ridicat decât în alte ţări, precum şi preţul motorinei, care se ridică la 1,2-1,3 euro pe litru în România, comparativ cu 70-80 de cenţi litrul în alte state europene.
“Nu înţelegem de ce preţurile din agricultură au crescut cu 50%, în timp ce în celelalte state europene preţurile au scăzut proporţional cu nivelul de creştere a producţiei”, a precizat Laurenţiu Baciu, într-o conferință de presă.
Acesta s-a plâns și de gestionarea fondurilor europene, pe care o consideră slabă.
Șeful LAPAR menționează o altă problemă cu care se confruntă agricultorii este creditarea, pentru că dobânzile ajung la 10-12%, comparativ cu procentul de 4-5% practicat la împrumuturile acordate de alte ţări sectorului agricol.
“Dacă nu gestionăm eficient puţinii bani pe care îi avem rămânem undeva la nivelul anilor ’21. Încă mai avem în dotare utilaje care ar trebui să fie la muzeu. În România, încărcătura pe tractor este de circa 55 de hectare, în timp ce Ungaria are o încărcătură de 15 hectare pe tractor, iar Austria, 5 hectare. Şi acesta este un criteriu care contribuie la o agricultură performantă”, a afirmat Baciu.
La rândul său, consilierul prezidenţial Adrian Rădulescu spune că România nu are un program naţional de dezvoltare rurală și dă vina în acest sens pe Ministerul Agriculturii. Politica Agricolă Comună se va derula în intervalul 2014-2020.
“Nu învinuiesc de această situaţie actuala conducere a Ministerului Agriculturii, ci pe toţi cei care au trecut pe acolo (Adrian Rădulescu a fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii între ianuarie 2010 – septembrie 2011, n.r.). Actualei conduceri a Ministerului îi reprosez doar că nu a încercat să elaboreze programul curent de dezvoltare rurală cu principalii actori din piaţa agricolă: bănci, fonduri de garantare, fermieri, organisme de implementare”, a subliniat Rădulescu.
Pentru schema de plată unică pe suprafață (SAPS) aferentă anului 2013, suma alocată României din Fondul European pentru Garantare în Agricultură (FEGA) este de 1,403 miliarde euro, iar cuantumul maxim al plăților este de 139,17 euro/hectar. Guvernul a mai aprobat la această sumă încă o plată suplimentară de 21 euro/hectar din bugetul național, majorând subvenția pe suprafață la 160 euro/hectar.
În cadrul campaniei de primire a cererilor de sprijin pe suprafață SAPS 2013 au fost depuse un număr de 1.037.427 cereri de plată, pentru o suprafață de 9,8 milioane hectare.
De asemenea, mai mulți întreprinzători agricoli au pierdut contracte de finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), valoarea acestora ridicându-se la 300 de milioane de euro, potrivit cifrelor Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP). Directorul general al Fondului de Garantare a Creditului Rural (FGCR), Veronica Toncea, a menționat că 60% din aceste contracte au fost anulate din cauza lipsei de finanţare din partea băncilor, iar restul de 40% din cauza dispariţia terenului sau a reevaluării capacităţii financiare a beneficiarului fondurilor.
În plus, de miercuri încep plăţile din sprijinul de 61 de euro pe hectar către fermieri.
“Vrem să plătim circa 600 milioane euro în circa două săptămâni, ca să putem să avem rambursările de la Comisie în ianuarie. Banii aceştia pentru avans vin din Trezorerie şi îi vom recupera de la Comisie. De anul viitor. Subvenţia la hectar va fi de 160 euro”, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
Potrivit acestuia, recent a fost aprobată şi reintroducerea plăţii subvenţiei pentru motorină, pentru că fermierii au avut probleme cu preţurile scăzute în acest an.
Reducerea TVA la carne, din 2014
Ministrul Agriculturii a anunțat totodată că TVA va scădea la 9%, cel mai probabil, şi în sectorul cărnii în anul 2014, iar ulterior vor fi posibile reduceri de TVA la legume, fructe şi lapte. Aflat la Titu (Dâmboviţa), Daniel Constantin subliniază că măsura reducerii TVA de la 24% la 9% va fi luată după evaluarea efectului reducerii TVA la pâine.
„Pentru bugetul anului 2014 nu discutăm, pentru că implicaţiile sper să nu mai fie asupra bugetului dacă scădem TVA la carne. Anul acesta într-adevăr au fost implicaţii pentru că există acea neîncredere odată cu reducerea TVA. Se reduce TVA de la 24% la 9%. Obiectivul pe care l-a avut FMI, şi e normal, pentru a nu schimba indicatorii macroeconomici ai României, a fost ca încasările la bugetul de stat să fie cel puţin aceleaşi. După o perioadă, să zicem un an, se va face o evaluare dacă efectul reducerii TVA la pâine a fost benefic, în sensul că s-a redus preţul pâinii, că am salvat acele societăţi, am salvat locuri de muncă, dar am avut şi încasări cel puţin egale la bugetul de stat. Dacă toate aceste lucruri sunt corecte, atunci putem să reducem TVA şi la alte produse”, a spus ministrul Agriculturii.
Secretarul de stat din Ministerul Agriculturii Achim Irimescu a anunţat săptămâna trecută că TVA va scădea la 9%, cel mai probabil, şi în sectorul cărnii, unde evaziunea a crescut de la majorarea taxei la 24%. Datele prezentate de acesta arată că evaziunea pe TVA în domeniul cărnii şi produselor din carne a fost, în 2011, de 230 milioane de euro, scrie Mediafax.
La sfârşitul lunii iulie, Guvernul a decis reducerea TVA la pâine de la 24% la 9%, de la 1 septembrie, impactul negativ al măsurii urmând să fie compensat prin creşterea, tot din septembrie, a accizelor la alcool şi introducerea de accize la bunuri de lux.
