Construcţia unui depozit pentru stocarea deşeurilor radioactive generate de reactoarele de la Cernavodă, investiţie de aproximativ 450 milioane euro cu termen iniţial de finalizare 2014, a fost amânată pentru 2020 şi ar putea fi realizată cu participarea unor investitori privaţi, spune şeful ANDR.
„Studiul de fezabilitate este în curs de revizuire. Ce este cert este că acest depozit se va face. Ar putea fi făcut cu parteneri străini, care să aibă până la jumătate din participaţie, sau români”, a declarat Florin Tătar, directorul general al Agenţiei Nucleare şi pentru Deşeuri Radioactive (ANDR), instituţie care se ocupă de acest proiect.
În 2008, reprezentanţii ANDRAD, actuala ANDR, spuneau că România va trebui să construiască un depozit pentru deşeurile slab şi mediu radioactive până în 2014 şi unul pentru cele puternic radioactive până în 2055. Conform planurilor de atunci, primul depozit urma să fie amenajat până în 2014, în localitatea Saligny, judeţul Constanţa, scrie Mediafax.
Depozitul este necesar pentru a stoca deşeurile produse de uraniul ars în centrala din Cernavodă pentru producţia electricităţii. România nu are încă un astfel de depozit, deşeurile fiind deocamdată stocate intermediar pe platforma centralei din Cernavodă.
În prima fază, construcţia depozitului ar presupune investiţii de 40 milioane de euro, bani pe care Tătar spune că ANDR îi are.
Potrivit lui Tătar, ANDR încă evaluează care ar fi cea mai bună locaţie pentru construcţia depozitului, cea favorită fiind localitatea Saligny, şi datorită apropierii de centrala din Cernavodă.
Investiţia ar urma să fie finanţată din bani de la Nuclearelectrica, care a strâns, în perioada 2004 – 30 noiembrie 2013 suma de 545 milioane lei pentru finanţarea construcţiei depozitului. Această sumă provine din două taxe pe care Nuclearelectrica le plăteşte pentru energia electrică produsă.
Pentru a strânge aceste fonduri, Nuclearelectrica virează anual banii la ANDR, care apoi îi depune într-un depozit la Trezoreria statului.
Nuclearelectrica este controlată de stat, prin Departamentul pentru Energie. Compania asigură anual circa 20% din necesarul de electricitate la nivel naţional.
Încă o centrală nucleară?
România va trebui să-şi asigure 45% din necesarul de energie din surse nucleare în anul 2040, faţă de 20% în prezent, iar pentru acest lucru este nevoie, pe lângă reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, de încă o centrală nucleară, a declarat Şerban Valeca, senator şi preşedinte al Consiliului Ştiinţific al Institutului de Cercetări Nucleare de la Piteşti, într-o conferinţă pe teme de profil.
„La orizontul anilor 2040, 45% din necesarul de energie al ţării trebuie să provină din energie nucleare. Studiile arată că, până în 2025, consumul de energie va fi dublu faţă de anul 2000, aşa că vom fi în situaţia de a deveni importatori de energie. În plus, avem probleme cu termocentralele, care sunt foarte vechi”, a arătat Valeca, potrivit Economica.net.
El a explicat că mixul energetic nu se poate baza pe o energie fluctuantă, ci trebuie să fie asigurat în principal din surse care produc constant, cum sunt cele nucleare.
Potrivit senatorului, pentru atingerea acestei ponderi a energiei nucleare nu sunt suficiente doar cele două noi reactoare nucleare pe care le are România în plan la Cernavodă, respectiv Unităţile 3 şi 4.
„Mai trebuie minimum o centrală nucleară cu două reactoare, care sper să fie de generaţia a patra (de ultimă generaţie, n.r.)”, a subliniat el.
La mijlocul lunii decembrie 2013, Institutul de Cercetări Nucleare Piteşti (RATEN ICN), alături de italienii de la ANSALDO Nucleare şi ENEA, a devenit parte semnatară în constituirea consorţiului pentru implementarea proiectului ALFRED în România, în valoare de un miliard de euro, prin care va fi realizat un reactor nuclear de demonstraţie de generaţia a patra, răcit cu plumb, amplasat pe platforma ICN Piteşti de la Mioveni.
Prin intermediul unui astfel de reactor se urmăreşte rezolvarea unor probleme legate de securitatea nucleară, tratarea şi condiţionarea deşeurilor radioactive, dar şi protecţia fizică a materialelor radioactive şi a instalaţiilor nucleare.
Conform Notei de fundamentare aferente Hotărârii de Guvern pentru aprobarea realizării Proiectului reactorului nuclear de demonstraţie răcit cu plumb – ALFRED, motivul implementării unei astfel de instalaţii îl constituie faptul că „energia nucleară bazată pe reacţia de fisiune reprezintă, în prezent, principala opţiune de asigurare a unei energii durabile, curate şi competitive pe plan mondial”.
Odată cu derularea acestui proiect ar urma să fie create cel puţin 300 locuri de muncă pentru specialişti de înaltă calificare, în vederea desfăşurării programului de dezvoltare tehnologică şi pentru operarea instalaţiei.
În plus, se vor crea oportunităţi semnificative pentru furnizorii de servicii şi echipamente, în perioada operării instalaţiei.
Pe întreaga perioadă de derulare a investiţiei (2014 – 2025) se apreciază că vor fi necesari cel puţin 2.000 de specialişti pentru furnizorii de servicii de proiectare, inginerie, construcţii civile sau echipamente.
Funcţiile de supraveghere vor fi îndeplinite de Ministerul Economiei şi de Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară RATEN, prin sucursala ICN Piteşti.
În conformitate cu aprobările date de Guvernul României prin Memorandumul 2925/03.02.2011, reactorul demonstrativ ALFRED se amplasează în România, iar Ministerul Economiei promovează şi susţine această iniţiativă la nivel european. Institutul de la Piteşti a avut responsabilitatea să iniţieze demersuri de creare a Consorţiului pentru realizarea proiectului.
La nivel european sunt derulate proiecte similare, cum ar fi reactorul de demonstraţie ASTRID, amplasat la Marcoule, pe amplasamentul nuclear pentru fostele instalaţii Phoenix, sau instalaţia MYRRHA, localizată pe platforma de la Mol, Belgia.
