România are din această săptămână o Strategie naţională de securitate şi siguranţă nucleară. Documentul a fost aprobat în Guvern în şedinţă acum două săptămâni, dar abia acum a fost publicat în Monitorul Oficial. Strategia are ca scop realizarea cadrului general necesar abordării ”unitare şi coerente” a obiectivului referitor la îmbunătăţirea securităţii şi siguranţei în domeniul nuclear, precum şi conjugarea eforturilor autorităţilor şi instituţiilor cu atribuţii şi responsabilităţi relevante.
”Baza strategiei naţionale de securitate şi siguranţă nucleară o reprezintă legislaţia naţională în domeniul nuclear, normele emise şi procesele de autorizare şi control gestionate de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN), autoritatea naţională competentă în domeniul nuclear, care asigură cadrul pentru desfăşurarea în siguranţă şi în scopuri exclusiv paşnice a activităţilor nucleare”, se arată în strategie.
Autorităţile vor elabora sau actualiza proceduri de intervenţie în caz de accident nuclear, precum şi procedure de realizare a decontaminării. Pentru populaţie vor fi pregătite broşuri, pliante şi pagini web prin care vor fi difuzate informaţii relevante privind protecţia în caz de urgenţă radiologică. Vor fi totodată întocmite hărţi de hazard care să cuprindă zonele şi arealele riverane surselor de risc specific ori care pot fi afectate în caz de accident nuclear sau radiologic.
Până în decembrie 2016 vor fi actualizate normele de securitate nucleară. Iar până la sfârşitul anului viitor va fi finalizată implementarea “planului naţional de acţiuni post-Fukushima”.
De remarcat, în proiect este prevăzută şi “implementarea unor programe de cercetare şi de evaluare privind managementul îmbătrânirii şi extinderea duratei de operare a instalaţiilor nucleare”. Cele două reactoare nucleare de la Cernavodă au fost puse în funcţiune în 1996 (reactorul 1) şi respectiv 2007 (reactorul 2). Un astfel de reactor are o durată de viaţă de circa 30 de ani.
În document este prevăzută elaborarea, între altele, unui proiect de Hotărâre a Guvernului pentru înfiinţarea Comisiei de accident nuclear şi căderi de obiecte cosmice (CANCOC), proiect ce are ca termen de realizare decembrie 2014.
De asemenea, până la sfârşitul anului viitor va fi elaborat un plan anual de instruire a personalului din cadrul ANSVSA (Autoritatea Naţional Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor) privind managementul crizelor, evaluarea şi analiza riscurilor privind contaminarea radioactivă a alimentelor, apei şi furajelor.
Urmează totodată să fie implementat un sistem de prognoză a norului de poluant radioactiv la scară naţională pentru evaluarea consecinţelor accidentelor nucleare sau radiologice. În plus, vor fi achiziţionate noi autospeciale şi echipamente pentru detecţie, cercetare şi decontaminare.
Va fi realizat şi un calendar de efectuare a exerciţiilor pe şi în afara amplasamentului instalaţiilor nucleare. Astfel, în acest an vor fi effectuate exerciţii la centrala nucleară din Cernavodă, anul viitor la RATEN Mioveni, iar în 2016 la centrala Koslodui din Bulgaria.
Oficialii CNCAN, ai Ministerului de Externe, ai Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, Ministerul Economiei, al Educaţiei Naţionale, precum şi de la Agenţială Naţională şi Pentru Deşeuri Radioactive vor participa la evenimente de cooperare internaţională.
”Strategia ţine cont de stadiul actual de dezvoltare a domeniului nuclear la nivel naţional, de proiectele şi activităţile aflate în desfăşurare sau planificate, de experienţa şi standardele internaţionale în domeniu, precum şi de obligaţiile legale ce derivă din convenţiile, tratatele şi acordurile la care România este parte”, mai arată documentul.
Securitatea nucleară şi siguranţa nucleară au un obiectiv comun şi anume protecţia persoanelor, societăţii şi mediului împotriva expunerii la radiaţii ionizante sau a contaminării radioactive peste limitele permise de legislaţia în vigoare. Abordarea integrată este justificată prin prisma similitudinilor dintre cele două domenii ca şi prin necesitatea de a asigura că măsurile de securitate şi siguranţă nucleară sunt implementate într-o manieră coerentă şi coordonată.
Strategia se va revizui şi se va actualiza periodic, cel puţin o dată la 5 ani.
Monitorizarea stadiului implementării prezentei strategii se realizează anual de către CNCAN, rezultatele urmând a fi incluse într-un raport care va fi transmis Guvernului cel târziu până la sfârşitul semestrului I al anului în care se raportează. Raportul va cuprinde şi un plan de măsuri privind activităţile care nu au fost implementate.
Strategia se aplică următoarelor categorii de instalaţii, obiective de investiţii şi materiale: centrale nuclearoelectrice; reactoare de cercetare; depozite intermediare de combustibil nuclear uzat; instalaţii de fabricare a combustibilului nuclear; instalaţii de prelucrare minereuri uranifere; instalaţii de rafinare concentrate tehnice de uraniu; instalaţii de producere a apei grele; instalaţii de detritiere; instalaţii de tratare a deşeurilor radioactive; depozite de materiale nucleare si alte materiale radioactive, inclusiv depozite de deşeuri radioactive; exploatări miniere de uraniu; instalaţii radiologice şi surse de radiaţii ionizante utilizate în domeniul medical, în industrie şi în cercetare; s surse orfane, de la detectarea acestora până la depozitarea finală ca deşeu radioactiv; deşeuri istorice, până la depozitarea finală ca deşeuri radioactive.
Abordarea integrată a securităţii şi siguranţei nucleare are ca scop controlul şi menţinerea la cel mai scăzut nivel rezonabil posibil a riscurilor specifice asociate instalaţiilor, materialelor şi activităţilor din domeniul nuclear şi anume:
– riscul de expunere accidentală la radiaţii ionizante a personalului expus profesional, a pacienţilor supuşi diagnosticului sau tratamentului cu radiaţii ionizante şi a membrilor populaţiei;
– riscul de contaminare accidentală a mediului peste limitele permise de legislaţie;
– riscul de avariere a instalaţiilor nuclearesau a instalaţiilor radiologice, ca urmare a unor evenimente interne sau externe, accidentale sau intenţionate, cu potenţiale consecinţe radiologice;
– riscul de utilizare în scopuri ilicite a materialelor nucleare sau radioactive, inclusiv riscul de proliferare a armelor nucleare şi a altor dispozitive nucleare improvizate sau dispozitive de dispersie radiologică.
Strategia se aplică următoarelor categorii de activităţi:
1. Cercetarea, proiectarea, deţinerea, amplasarea, construcţia, montajul, punerea în funcţiune, funcţionarea de probă, exploatarea, modificarea, conservarea, dezafectarea, importul şi exportul instalaţiilor nucleare;
2. Proiectarea, deţinerea, amplasarea, construcţia -montajul, punerea în funcţiune, funcţionarea, conservarea şi dezafectarea instalaţiilor de minerit şi preparare a minereurilor de uraniu şi toriu şi a instalaţiilor de gospodărire a deşeurilor de la mineritul şi prepararea minereurilor de uraniu şi toriu;
3. Producerea, amplasarea şi construcţia, furnizarea, închirierea, transferul, manipularea, deţinerea, prelucrarea, tratarea, utilizarea, depozitarea temporară sau definitivă, transportul, tranzitul, importul şi exportul instalaţiilor radiologice, materialelor nucleare şi radioactive, inclusiv al combustibilului nuclear, al deşeurilor radioactive şi al dispozitivelor generatoare de radiaţii ionizante;
4. Gospodărirea deşeurilor radioactive, inclusiv închiderea şi controlul instituţional al depozitelor finale de deşeuri radioactive;
5. Producerea, furnizarea şi utilizarea aparaturii de control dozimetric şi a sistemelor de detecţie a radiaţiilor ionizante, a materialelor şi dispozitivelor utilizate pentru protecţia împotriva radiaţiilor ionizante, precum şi a mijloacelor de containerizare sau de transport al materialelor radioactive, special amenajate în acest scop;
6. Producerea, furnizarea, închirierea, transferul, deţinerea, exportul, importul materialelor, dispozitivelor, echipamentelor şi informaţiilor pertinente pentru proliferarea armelor nucleare şi a altor dispozitive nucleare improvizate sau dispozitive de dispersie radiologică;
7. Deţinerea, transferul, importul şi exportul informaţiilor nepublicate, aferente materialelor, dispozitivelor şi echipamentelor pertinente pentru proliferarea armelor nucleare şi a altor dispozitive nucleare improvizate sau dispozitive de dispersie radiologică;
8. Realizarea produselor şi serviciilor destinate instalaţiilor nucleare;
9. Realizarea produselor şi serviciilor destinate surselor de radiaţii, aparaturii de control dozimetric, sistemelor de detecţie a radiaţiilor ionizante, materialelor şi dispozitivelor utilizate pentru protecţia împotriva radiaţiilor ionizante;
10. Protecţia instalaţiilor nucleare şi radiologice împotriva accidentelor;
11.rotecţia radiologică a personalului expus profesional şi a populaţiei;
12. Protecţia fizică a instalaţiilor şi materialelor din domeniul nuclear;
13. Prevenirea şi combaterea proliferării armelor nucleare şi a altor dispozitive nucleare improvizate sau dispozitive de dispersie radiologică;
14. Planificarea şi pregătirea răspunsului la situaţii de urgenţă radiologică;
15. Reglementarea, autorizarea şi controlul în domeniul nuclear.
De asemenea, rezultatele aşteptate în urma implementării strategiei sunt următoarele:
– Cadru legislativ şi de reglementare actualizat şi aliniat la cerinţele şi standardele internaţionale;
– Autoritate de reglementare, autorizare şi control independentă, competentă şi eficientă şi procese de reglementare, autorizare şi control bine definite, eficiente şi transparente;
– Atribuirea clară a rolurilor, responsabilităţilor, autorităţii şi răspunderii în asigurarea securităţii şi siguranţei nucleare, pentru toate organizaţiile implicate;
– Cooperare eficientă între autorităţile şi instituţiile care participă la activităţile de reglementare, autorizare şi control în domeniul nuclear;
– Conştientizarea importanţei securităţii şi siguranţei nucleare la nivelul tuturor organizaţiilor şi persoanelor care desfăşoară activităţi în domeniul nuclear, respectiv îmbunătăţirea continuă a culturii de securitate şi siguranţă nucleară;
– Reducerea numărului şi gravităţii consecinţelor evenimentelor anormale în domeniul nuclear;
– Prevenirea accesului neautorizat la instalaţii, materiale şi informaţii din domeniul nuclear;
– Prevenirea accidentelor în domeniul nuclear;
– Asigurarea gospodăririi combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive în condiţii de securitate şi siguranţă nucleară, pe termen lung, cu protejarea generaţiilor prezente şi viitoare;
– Optimizarea protecţiei radiologice atât în situaţii normale cât şi în răspunsul la situaţii de urgenţă;
– Cooperare eficientă între autorităţile şi instituţiile care participă la răspunsul la evenimente legate de protecţia fizică;
– Cooperare eficientă între autorităţile şi instituţiile care participă la răspunsul la evenimente de securitate cibernetică în domeniul nuclear;
– Cooperare eficientă între autorităţile şi instituţiile care participă la răspunsul la situaţii de urgenţă radiologică;
– Răspuns coordonat şi eficient la orice eveniment care afectează sau are potenţialul de a afecta securitatea şi siguranţa nucleară, demonstrat în baza unor testări şi exerciţii periodice;
– Asigurarea capabilităţilor naţionale de cercetare şi dezvoltare în domeniul securităţii şi siguranţei nucleare;
– Asigurarea unui număr suficient de personal calificat şi motivat şi a unor resurse financiare adecvate pentru toate activităţile importante pentru securitatea şi siguranţa nucleară, în toate organizaţiile din domeniul nuclear, precum şi în toate autorităţile de reglementare şi control, în compartimentele cu responsabilităţi conexe domeniului nuclear;
– Utilizarea eficientă a cadrului şi mecanismelor de cooperare internaţională;
– Informarea corectă şi coerentă a publicului cu privire la activităţile şi evenimentele importante pentru securitatea şi siguranţa nucleară;
– Creşterea nivelului de încredere a populaţiei în instituţiile statului cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul securităţii şi siguranţei nucleare.
”Obiectivul fundamentalal strategiei îl reprezintă îmbunătăţirea continuă a securităţii şi siguranţei nucleare, respectiv a protecţiei personalului ocupat profesional, a populaţiei şi a mediului împotriva efectelor nocive ale radiaţiilor ionizante”, arată documentul.
Obiectivele strategice derivate sunt:
1: Îmbunătăţirea continuă a securităţii nucleare;
2: Îmbunătăţirea continuă a protecţiei radiologice;
3: Îmbunătăţirea continuă a protecţiei fizice;
4: Îmbunătăţirea continuă a controlului de garanţii;
5: Îmbunătăţirea continuă a securităţii şi siguranţei nucleare în procesul gospodăririi combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive;
6: Îmbunătăţirea continuă a pregătirii răspunsului la situaţii de urgenţă;
7: Îmbunătăţirea continuă a securităţii cibernetice în domeniul nuclear;
8: Îmbunătăţirea continuă a sistemelor de management şi a culturii de securitate şi siguranţă în domeniul nuclear;
9: Îmbunătăţirea continuă a competenţelor naţionale de securitate şi siguranţă nucleară;
10: Îmbunătăţirea continuă a capabilităţilor de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi inovare în domeniul securităţii şi siguranţei nucleare;
11: Intensificarea cooperării internaţionale;
12: Asigurarea necesarului de resurse umane şi financiare.
