Consiliul Concurenţei consideră că are “un anumit sens” ca autorităţile să accelereze calendarul de liberalizare, deoarece preţurile pe piaţa internă au devenit apropiate de cele de pe pieţele internaţionale, a declarat preşedintele autorităţii de concurenţă, Bogdan Chiriţoiu (foto), la prezentarea raportului pe anului 2015. Pe de altă parte, acesta crede că distribuitorii de energie, ar putea fi obligaţi să subcontracteze reţeua, pe bucăţi.
“Din moment ce preţurile la noi sunt apropiate de preţurile internaţionale, are un anumit sens să accelerăm calendarul de liberalizare. Până de curând, preţurile din România erau substanţial mai mici decât preţurile din restul Europei. Scăzând preţul petrolului, a scăzut şi preţul gazelor, iar acum preţurile internaţionale s-au apropiat de preţul din România”, a declarat preşedintele autorităţii de concurenţă, Bogdan Chiriţoiu.
Reamintim, la momentul adoptării calendarului de liberalizare, prețul gazelor din producția internă era de aproximativ 150 dolari/1.000 mc , iar cel al gazelor de import – de peste 500 dolari /1.000 mc.
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a solicitat Ministerului Energiei abrogarea, de la 1 iulie, a Hotărârii de Guvern prin care a fost instituit calendarul de liberalizare a pieței gazelor naturale pentru populație sau modificarea calendarului de liberalizare în acord cu noile preţuri de pe piaţă. Calendarul actual, convenit de Executiv cu Comisia Europeană şi FMI, prevede o creştere a preţului cu 10% de la 1 iulie.
Liberalizarea înseamnă că fiecare consumator, casnic sau industrial, poate să-și negocieze singur prețul pentru gaze, fără nicio intervenție a autorităților române. În prezent, populaţia consumă exclusiv gaze naturale din producţia internă, iar preţul este fixat de către ANRE la 60 lei/Mwh.
Dacă nu se renunţă la calendarul de liberalizare stabilit prin HG, preţul pentru achiziţia gazului pentru piaţa reglementată creşte, de la 1 iulie, de la 60 de lei la 66 lei/MWh, în condiţiile în care gazele de import ajung la graniţa României la aproximativ 58 lei/MWh.
Totuşi, sunt experţi în energie ce se opun liberalizării timpurii, pe motiv că preţurile gazelor ar putea să crească din nou, iar consumatorii casnici din România ar rămâne fără nicio protecţie în cazul în care piaţa gazelor naturale ar fi complet liberalizată.
Distribuitorii de energie, obligaţi să subcontracteze reţeua pe bucăţi
Consiliul Concurenţei şi Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) iau în calcul obligarea marilor distribuitori de energie electrică, care au monopol pe anumite regiuni, precum Electrica, CEZ, Enel sau E.ON, să subcontracteze bucăţi din reţele, din zonele pe care aceştia le gestionează, să le scoată la licitaţie către alţi operatori, pentru ca, în final, tarifele de distribuţie să scadă.
“Reglementatorul (ANRE, n.r.) a scăzut deja tarifele de distribuţie a electricităţii. O idee care e analizată în perioada aceasta este dacă nu putem să-i obligăm să subcontracteze prin licitaţie managementul acelor reţele. În felul acesta avem o concurenţă între diferiţi operatori, care pot să gestioneze acele reţele şi în acest fel, prin concurenţă, să scadă preţul. E o idee pe care o analizăm cu ANRE”, a declarat Bogdan Chiriţoiu.
Acesta a precizat că este posibil ca măsura să fie inclusă în raportul final al Consiliului Concurenţei, care va apărea în câteva săptămâni.
Reamintim, firmele Delalina şi Foto Distribuţie, controlate de grupul RCS&RDS, au dat în judecată Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), Guvernul, ministerele Energiei şi Economiei şi patru filiale de distribuţie de energie electrică, după ce ANRE le-a respins cererile de acordare de licenţe de distribuitori de energie electrică.
La jumătate lunii martie, ANRE a respins solicitarea societăţilor Delalina şi Foto Distribuţie de acordare a licenţei pentru distribuţia energiei electrice, motivând decizia prin nerespectarea, de către cele două societăţi, a mai multor prevederi din legislaţia în vigoare. ANRE a susţinut că a luat „singura decizie permisă de cadrul legislativ în vigoare”.
Cele două entităţi au acţionat în instanţă Guvernul, ANRE, ministerele Energiei şi Economiei, trei filiale de distribuţie ale Enel şi Electrica Distribuţie Transilvania Nord, una dintre filialele Electrica.
Companiile controlate de RCS&RDS cer anularea Ordinului ANRE nr. 73/2014, care reglează condiţiile generale ce trebuie respectate pentru acordarea licenţelor pentru prestarea serviciului de distribuţie a energiei electrice. Dosarul a fost înregistrat pe 7 aprilie pe rolul Curţii de Apel Bucureşti.
Ordinul contestat de RCS&RDS prevede, la articolul 5, că firmele care au contracte de concesiune a serviciului de distribuţie a energiei, cum ar fi Enel şi Electrica, au dreptul exclusiv să presteze în respectivele regiuni.
Compania RCS & RDS a contestat şi anul trecut o altă decizie a ANRE, prin care i s-a interzis să-şi construiască propria reţea de distribuţie a energiei electrice, şi a anunţat că va continua proiectul.
Prin mai multe ordine, ANRE solicită oricărei companii care vrea să dezvolte o reţea nouă de distribuţie să obţină acordul distribuitorului care are concesionată reţeaua în acea zonă şi care a preluat reţeaua actuală de la stat.
Analiza pe piaţa medicamentelor, la final
De asemenea, Consiliul Concurenţei va finaliza săptămâna viitoare analiza pe piaţa medicamentelor, începută în 2012, în cadrul căreia inspectorii de concurenţă au constatat că medicii prescriu mai mult medicamentele mai scumpe, în detrimentul pacienţilor, care sunt obligaţi să suporte costurile mai mari, a mai spus preşedintele autorităţii de concurenţă, Bogdan Chiriţoiu.
“Ce am văzut noi în cadrul acestei investigaţii (referindu-se la analiză, n.r.) este că în continuare se prescriu surprinzător de mult medicamentele mai scumpe, aşa-numitele inovative, şi nu variantele lor mai ieftine, care sunt medicamentele generice. Unde e o problemă, aici poate fi şi pentru buget, că plăteşti uneori mai mult decât ar trebui. În general, costurile astea suplimentare le suportă pacientul. Cine pierde din acest lucru este mai degrabă pacientul”, a declarat Chiriţoiu.
Acest lucru se întâmplă pe de-o parte pentru că medicii prescriu, iar pacienţii îi ascultă pe medici.
“Medicii prescriu influenţaţi în parte şi de sumele mari pe care le au la dispoziţie firmele farmaceutice pentru promovarea medicamentelor. Cumva, lanţul ar fi: preţuri mai mari aprobate de stat, deci pentru acelaşi medicament avem preţuri diferite aprobate de stat, ceea ce face să existe mai mulţi bani la dispoziţia anumitor companii care pot folosi aceste fonduri suplimentare ca să stimuleze medicii să prescrie respectivele medicamente, cu riscul că alte companii ajung să plătească… toate astea se duc în aşa numitul clawback”, a precizat Chiriţoiu.
Preşedintele Consiliului Concurenţei spune în context că, din cauză că această taxă de clawback este mai mare decât ar trebui să fie, sunt companii care pierd din cauză că plătesc un clawback mai mare.
“În esenţă, pentru că se vinde mai mult, atunci statul spune: trebuie să dai o reducere a preţului, asta numim clawback. Şi pentru că vânzările sunt mai mari, sumele sunt mai mari din cauza asta, atunci şi această reducere e mai mare decât ar fi ea normal să fie”, spune Chiriţoiu.
Şeful Consiliului Concurenţei a subliniat totodată că, după ce concluziile acestei analize vor fi supuse dezbaterii publice, va exista o perioadă de o lună de zile pentru a primi posibile reacţii, iar apoi ele vor fi discutate cu Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Sănătate şi cu Agenţia Naţională a Medicamentelor.
Regenerabile fără schemă suport
Statul român ar trebui ca, în cazul în care gândeşte o nouă schemă de sprijin pentru energiile regenerabile, să realizeze mai întâi propriile studii de fundamentare, atât din perspectiva concurenţei pe piaţă, cât şi a consumatorului final care plăteşte, susţine secretarul de stat în Ministerul Energiei, Corina Popescu.
“În 2010, România a îndeplinit una dintre cele mai atractive scheme suport pentru energiile regenerabile la nivel european. A fost un boom comparativ cu cel imobiliar (din perioada dinaintea crizei -n.r.). Într-o perioadă foarte scurtă am avut o dezvoltare foarte rapidă a acestui sector care se dorea susţinut de stat. Consumatorii au început să conteste, au apărut modificări în timpul jocului care, evident, au nemulţumit investitorii. Astăzi suntem într-o situaţie stranie. Toţi investitorii contestă ceea ce se întâmplă, pe de altă parte şi consumatorii se plâng. De ce am ajuns în această situaţie? Pentru că atunci când am definit-o, nu am avut foarte bine fundamentată această schemă. Ar trebui ca, în situaţii similare, statul să aibă studii referitoare la cum este afectată concurenţa şi care este gradul de suportabilitate din partea consumatorilor”, a afirmat Corina Popescu.
Ea a reamintit faptul că, pe 31 decembrie 2016, intrarea în această schemă suport se închide, iar România va trebui să îşi asume noi targeturi pentru energie regenerabilă.
Cu toate acestea, Ministerul Energiei nu are în intenţie definirea unei noi scheme suport începând din 1 ianuarie 2017. “Ne-am propus ca şi target să definim strategia energetică. Am parcurs două etape şi suntem în a treia, a modelării matematice. Nu avem în intenţie definirea unei noi scheme suport începând cu 1 ian 2017”, a mai spus secretarul de stat.
Potrivit acesteia, tehnologia evoluează rapid în domeniu, fapt care va permite regenerabilelor să intre pe piaţă fără schemă suport în viitor.
Nu e necesară eliminarea impozitului la Legea dării în plată
Ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu, a declarat că nu este necesară modificarea Legii dării în plată în vederea eliminării impozitării transferului de proprietate. Ministrul Anca Dragu a avut săptămâna trecută o întâlnire cu reprezentanţii Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare, care-i cerea ministrului să elimine din Codul fiscal impozitul pentru transferul de proprietate în cazul legii dării în plată.
„Este o lege stabilită în Parlament şi nu vedem de ce să venim acum să o modificăm. În acest moment nu am înţeles raţiunea pentru care darea în plată are loc în condiţiile codului fiscal actual”, a declarat luni ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu, în cadrul unei conferinţe de presă.
Legea privind darea în plată face posibilă stingerea datoriilor la bănci prin cedarea casei ipotecate, iar debitorii români ar putea scăpa de supraîndatorare, în timp ce băncile ar trebui să-și asume gestionarea unui portofoliu de imobile. Românii ar putea scăpa astfel de datoriile la bănci prin simpla cedare a casei ipotecate, după sistemul care funcţionează în unele state din SUA.
Pentru a stinge creanţa, debitorul transmite băncii o notificare prin avocat, notar sau printr-un executor judecătoresc în care arată că a hotărât să îi transfere imobilul ipotecat. Creditorul este obligat să se prezinte la un notar pentru a semna actele, după care nu mai are pretenții de la debitor, se arată în proiectul de lege.
O nouă schemă de ajutoare de stat
Ministerul Economiei lucrează împreună cu Ministerul Finanțelor Publice la o nouă schemă de ajutor de stat, care vizează proiecte care pornesc de la două milioane de euro, sumă semnificativ mai mică decât plafonul din vechea schemă, de 10 milioane de euro.
„Ministerul Finanțelor are această schemă mare de ajutor de stat, de 10 milioane de euro. Acum, împreună cu ministerul Economiei, avem în vedere o nouă schemă care să vizeze și business-urile ceva mai reduse, o schemă care să înceapă de la două milioane de euro. (…) La 10 milioane avem acum proiectele prin planul de investiții Junker și, de aceea, am simțit nevoia să umplem și acest gol pe o piață a proiectelor de o valoare mai mică. Bugetul și toate celelalte condiții sunt în analiză”, a explicat Anca Dragu.
Pe de altă parte, ministrul Finanțelor susține că este necesară o aplicare eficientă a regulilor ajutorului de stat, fără discriminare între companiile publice și cele private, care să conducă la raționalizarea și eficientizarea utilizării banului public și la creșterea competitivității economice.
În privința companiilor de stat, ministrul Finanțelor susține că acestea pot fi sprijinite prin măsuri economice sau de ordin social, dar doar cu condiția aplicării unor planuri de restructurare care să ducă la eficientizarea lor.
„Statul, în general, (și MFP) are în proprietate întreprinderi publice. Unele se confruntă cu dificultăți financiare ce acumulează datorii restante. În acest context, este important ca statul să le trateze pe principii de eficiență economică, să nu permită menținerea pe piață a companiilor generatoare de pierderi în orice condiții și să ia măsuri pentru restructurarea lor. Practic, pot fi agenți economici, fie publici fie privați care, printr-un comportament inadecvat, să distorsioneze regulile pieței. Pentru a soluționa problemele companiilor în dificultate, statul poate recurge, din rațiuni de ordin economic, în condiții similare unui operator privat atunci când este vorba de stat ca acționar, sau de ordin social, pentru păstrarea locurilor de muncă, la anumite măsuri de finanțare, cum ar fi injecții de capital, ștergere sau eșalonare de datorii sau acordare de garanții de stat. În orice caz, statul trebuie să condiționeze sprijinul acordat acestora prin implementarea de programe de restructurare care să conducă la viabilizarea și asigurarea sustenabilității pe termen lung”, a subliniat ministrul Finanțelor Publice.
La rândul său, vicepremierul Costin Borc, totodată ministru al Economiei, a declarat că instituţia pe care o conduce lucrează la elaborarea unei scheme noi privind acordarea ajutoarelor de stat pentru proiecte de mici dimensiuni, pentru a nu exista ”niciun fel de discriminare între capitalul românesc și cel străin”.
”Ni se face reproșul că politica economică românească a sprijinit mai mult dezvoltarea multinaționalelor oferind ajutor de stat în cuantum destul de mare pentru niște proiecte mari la care capitalului românesc i-a fost greu să se asocieze. Împreună cu Ministerul Finanțelor, pregătim o nouă schemă de ajutor de stat, sperăm ca ea să obțină aprobarea, o schemă de ajutor de stat în cuantum ceva mai mic. Nu ne dorim niciun fel de discriminare între capitalul românesc și cel străin, nu se poate face așa ceva, dar gândindu-ne că există probabil investitori care pot să promoveze proiecte ceva mai mici, proiecte de interes probabil mai local și care să fie și dintr-o schemă complementară acestor scheme mari care au fost acordate până acum”, a declarat vicepremierul Costin Borc, ministru al Economiei.
Dorința Executivului este să sprijine producția oriunde în România, mai afirmă Borc.
Vicepremierul a vorbit și de câteva cazuri transparente privind acordarea ajutoarelor de stat la care autoritățile lucrează împreună cu Comisia Europeană, precum și de ajutoarele de stat acordate în mod mascat companiilor de stat și care au distorsionat concurenţa în piaţă.
”Încercăm să descâlcim aspecte care durează de zeci și zeci de ani și care nu au făcut – poate inițial din dorința de a face bine – dar nu au făcut decât să complice și mai mult situația unor societăți aflate astăzi fie în insolvență fie în pragul insolvenței”, a mai spus Borc.
Acesta subliniază că Guvernul încearcă să promoveze o depolitizare completă a intreprinderile de stat, precum și o ”profesionalizare a managementului și a felului în care ele sunt conduse”, aspecte care vor asigura un mediu propice dezvoltării economice”.
Favorizarea intreprinderilor cu capital de stat, fie prin ajutor de stat mascat, fie prin distorsionarea unui sprijin pe care l-au primit indirect de la alte intreprinderi de stat nu au făcut decât să decapitalizeze intreprinderile cu care acestea au lucrat.
”Marile companii de stat aflate în insolvență au lăsat în spatele lor arierate și au indus în lanț contractori sau subcontractori, care au intrat la rândul lor în insolvență, au distorsionat procesul de achiziții publice prin licitații mai mult sau mai putin corecte”, a menționat Borc.
Firmele de stat, defavorizate
Companiile de stat din România sunt defavorizate în raport cu firmele private, din cauza cadrului complicat de reglementare, dar şi a controalelor abuzive, astfel încât acestea trebuie ajutate să se eficientizeze prin profesionalizarea managementului sau prin instruirea administratorilor care le conduc, susţine secretarul de stat în Ministerul Economiei, Sorana Baciu.
Ne aflăm în plin proces de selectare a managementului profesionist la companiile de stat, dar nu numai atât. Privim şi modul în care administrarea companiilor poate fi eficientizată din punct de vedere al ministerului. (…) Surprinzător este că, deşi ne străduim în România să asigurăm un cadru legal de tratament al companiilor, fie private fie de stat, întotdeauna considerăm că cele de stat sunt favorizate. Nu este aşa. (…) Am constat că, de fapt, companiile de stat sunt cele dezavantajate pentru că se supun unei multitudini de reglementări foarte încâlcite şi necoordonate şi sunt supuse unor controale de multe ori abuzive din partea tuturor instituţiilor’, a explicat luni Sorana Baciu, în cadrul conferinţei de prezentare Raportului de activitate al Consiliului Concurenţei.
Potrivit acesteia, în subordinea Ministerului Economiei se află 76 de companii, din care mai mult de 20 sunt în insolvenţă deja, o parte au apelat la ajutor de stat şi nu mai pot, altele nu au apelat pentru că nu au ştiut cum, iar altele sunt într-o acută nevoie de a se capitaliza şi eficientiza.
Sorana Baciu a mai spus că întreprinderile de stat nu sunt eligibile nici pentru planul Junker, având în vedere că nu au capacitatea de a elabora un proiect şi a-l susţine în toate etapele de necesare finanţării şi derulării sale.
La prezentarea Raportului pe 2015, Consiliul Concurenţei a anunţat că a sancţionat anul trecut 202 entităţi, de 3,8 ori mai mult decât în anul precedent, iar valoarea totală a amenzilor impuse a depăşit 239,6 milioane de lei (53,9 milioane de euro), se arată în raportul pe 2015 al instituţiei.
“Nivelul acestor sancţiuni a înregistrat, astfel, o creştere considerabilă faţă de nivelul total al sancţiunilor din anii precedenţi (de 1,3 ori mai mare decât în anul 2014, 2,76 ori mai mare decât în 2013 şi de 7,93 ori mai mare decât în 2012). Din punct de vedere al tipului de încălcare a legislaţiei, 69,19% din totalul sancţiunilor aplicate a fost pentru un caz cu obiect multiplu (înţelegeri verticale şi o înţelegere orizontală), 9,49% pentru trei înţelegeri orizontale, 6,27% pentru 15 înţelegeri verticale, 1,24% pentru un caz de abuz, 13,8% pentru un caz de nerespectare a condiţiilor impuse printr-o decizie anterioară a Consiliului Concurenţei şi sub 0,01% pentru nefurnizare de informaţii”, se arată în document.
Potrivit acestuia, în 2015, autoritatea de concurenţă a finalizat 21 de investigaţii privind posibila încălcare a legislaţiei de concurenţă.
„Cea mai mare parte a investigaţiilor privind posibila încălcare a legislaţiei de concurenţă finalizate în 2015 a fost reprezentată de înţelegerile anticoncurenţiale verticale. Patru din totalul investigaţiilor finalizate în 2015 au vizat atât încălcarea legislaţiei naţionale, cât şi pe cea a legislaţiei comunitare. Durata medie a investigaţiilor privind posibila încălcare a legislaţiei de concurenţă finalizate în 2015 a fost de 4,98 ani, în timp ce mediana duratei a fost de 4,87 ani”, informează autoritatea.
