Peste 100.000 de oameni din Prahova și Dâmbovița au rămas fără apă, încă din 28 noiembrie, din cauza defecțiunilor, dar, mai ales, din cauza incompetenței structurilor ce au în responsabilitate funcționarea sistemului de alimentare cu apă. Ca problema să fie și mai dură, nici spitalele din zonă nu mai pot funcționa, iar centrala electrică de la Brazi, care dă 10% din consumul național și asigură servicii energetice esențiale, a fost oprită. Între timp, se înregistrează o fugă de răspundere din partea tuturor părților care ar fi putut împiedica sau, cel puțin, ameliora situația de criză. „Tunul” este pus pe ministra Mediului, care are în responsabilitate situația. Până acum, se întrevede o direcționare a vinovăției către cel mai mic pe de filieră, compania care administrează lacul de acumulare de la Paltinu, responsabil cu asigurarea apei potabile pentru locuitorii din zonă.
Situația de criză generată de întreruperea alimentării cu apă potabilă pentru peste 100.000 de locuitori este exemplul clasic de incompetență și fugă de răspundere la orice nivel de decizie.
Pe scurt, totul a plecat de la avarierea unui echipament esențial pentru preluarea apei brute din lacul de acumulare de la Paltinu, Prahova, în vederea tratării și obținerii de apă potabilă. Situația gravă a fost constatată încă din vară, a fost luată decizia de a fi reparat acel echipament, fapt ce necesita golirea lacului până la un nivel accesibil scafandrilor ce urmau să facă reparația. Ca totul să meargă prost, când, la sfârșitul lunii noiembrie, se atinsese limita de golire, au fost ploi puternice, cu aluviuni, care au ridicat din nou nivelul apei în lac. Cel mai grav lucru, însă, a fost că viiturile au tulburat excesiv apa din lac, ce a ajuns la un nivel ce nu mai putea fi prelucrat ca să se ajungă la apă potabilă. În concluzie, procesul de preluare a apei brute din lac a fost stopat.
Din acest moment, s-a declanșat criza. Peste 100.000 de oameni au rămas fără apă. Situația s-a amplificat, școlile s-au închis, spitalele din zonă aproape s-au închis, centrala electrică de la Brazi s-a închis. Consecințele s-au manifestat pe toate planurile, astfel că s-a ajuns ca și prețul energiei electrice să crească.
Asigurarea apei potabile din lacul Paltinu se asigură printr-o structură probabil unică în România. Exploatare Sistem Zonal (ESZ) Prahova este compania care se ocupă de „captarea, tratarea, transportul, înmagazinarea și distribuția apei pentru satisfacerea cerințelor populației și industriei”, după cum se prezintă. Compania funcționeză sub autoritatea Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR), care este și acționarul unic al ESZ. Mai departe, ANAR, care adminstrează apele domeniu public al statului, funcționează în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. ESZ susține că oferă doar servicii, iar infrastructura necesară producerii apei potabile aparține de ANAR, astfel că are drept să facă doar reparații, nu și investiții.
Ping-pong cu responsabilitatea
De vinerea trecută, a început un adevărat ping-pong cu responsabilitatea pentru situația apărută. Nicio instituție, autoritate sau demnitar nu se consideră vinovat de situație. Fiecare în parte scoate „pe piață” doar informații care convin, fără a prezenta întreg ansamblul problemei. De când a apărut această criză, este o adevărată avalanșă de comunicate și comunicări din partea tuturor factorilor implicați în această problemă.
Primarii spun că nu au fost informați despre sistarea apei, președintele Consiliului Județean Prahova și prefectul nu au suflat o vorbă de responsabilitățile lor în astfel de situații. Exploatare Sistem Zonal Prahova (ESZ) spune că a anunțat pe toată lumea, dar, se pare, nu i-a băgat nimeni în seamă. ANAR aruncă responsabilitatea pe ESZ, precum că era de datoria companiei să ia toate măsurile ca să nu se ajungă la criză. Iar ministra Mediului nu știe nimic despre nimic! Deci, niciun vinovat, măcar prin prisma responsabilității!
Mai mult, totul este tipic românesc: fiecare în parte știe exact ce are de făcut celălalt, nu ce trebuie să facă el.
ESZ susține că operatorii care furnizează apă către consumatorii finali trebuie să dețină rezerve de apă pentru un consum maxim timp de 12 ore, iar primăriile trebuie să dețină și ele rezerve de apă. Deci, nu e vina ESZ din acest punct de vedere.
Pe de altă parte, Ministerul Mediului susține că ESZ avea obligații de a avea acumulări tampon și surse alternative de apă. ESZ nu a menționat în niciuna dintre comunicările sale că ar fi avut aceste rezerve de apă.
Partea de comunicare și „aruncarea pisicii” responsabilității se extinde la cel mai înalt nivel. Toți factorii implicați știau despre problema de la Paltinu, iar o comisie de specialitate din Ministerul Mediului a avizat, încă din vară!, scăderea controlată a apei din lac. Mai mult, la începutul lunii noiembrie 2025, Comitetul pentru Situații de Urgență Prahova, condus de prefect, avertiza asupra riscului întreruperii alimentării cu apă potabilă. Iar hotărârea Comitetului pentru Situații de Urgență are la bază o adresă comună Ministerul Mediului – ANAR referitoare la situație.
În concluzie, toată lumea știa despre situație și nimeni nu a făcut nimic!
Buzoianu neștiutoarea
În tot acest iureș, cea mai condamnabilă poziție o are ministra Mediului, cel mai înalt oficial implicat în criza apei. Aici nu este vorba de vină, ci de responsabilitate, care este la fel de gravă. Tot timpul a susținut că nu a știut despre situația de la Paltinu și, mai ales, despre posibilitatea sistării alimentării cu apă a populației. Dacă nu a știut, că nu a fost informată, cu atât mai gravă este situația. S-ar putea să apară situații cu implicații mult mai dure, de securitate națională, de care ministra să nu știe!
Până acum, Ministerul Mediului a emis doar două comunicate de presă referitoare la criza apei, ambele având ca scop să arate că ESZ este responsabilă de situație, nimeni altcineva, pentru că a susținut mereu să reducerea nivelului apei din lac nu va afecta alimentarea cu apă. ANAR ar fi absolvită de vină, mai ales că noul director general a fost pus în funcție chiar de Diana Buzoianu, acum vreo două luni și jumătate.
Pe de altă parte, nici ESZ nu se lasă și transmite că „problema apei din Prahova este cauzată de deciziile greșite ale ANAR și ale Ministerului Mediului privind Barajul Paltinu”. ANAR a luat o poziție publică mai rezervată, dar deschisă la lămuriri. Bineînțeles, arată cu degetul către ESZ, pentru că nu poate să se îndrepte împotriva Ministerului Mediului.
Implicații extinse
Criza apei a scos la iveală incompetența și brambureala ce domină admnistrația românească. După situația în care s-a ajuns, se poate trage concluzia că soluția tehnică avansată pentru remedierea defecțiunilor de la Paltinu nu a fost bună. Dar acea soluție a fost avizată de comitete și comisii din administrație, iar nimeni nu s-a opus. Apoi informările „pe orizontală” și „pe verticală”, câte au fost ele, se pare că nu au fost băgate în seamă deloc și de nimeni! Numai după producerea crizei, toți oficialii au început să spună câte ceva, dar cu grijă, să arunce vina pe altul. Lipsa de coerență în abordarea situației s-a văzut în special în cazul centralei electrice Brazi, care se putea extinde la rafinăria Petrobrazi. Ministrul Energiei a aflat de problemă la 3 zile după producerea ei, de la „un coleg perspicace” din minister și a putut lua măsuri de limitare. Nu este normal ca un ministru ce răspunde de un domeniu atât de important, precum energia, să afle atât de târziu despre un incident ce a influențat negativ chiar și prețul energiei.
Culmea este că ministrul Energiei a avut și cea mai corectă poziție. „E nevoie de o anchetă urgentă, pentru a stabili cine a dat respectivele avize prin care s-au făcut lucrări fără să se țină seama de eventualele efecte pe tot lanțul economic ulterior și să plătească cu funcția, să plătească financiar sau sub orice formă”, a spus ministrul la Antena 3.
Și chiar și Diana Buzoianu a avut o remarcă extrem de corectă. „Aș vrea ca absolut toți miniștrii să-și ia în serios treaba”, a spus cu ceva timp în urmă, în județul Buzău, ministra Buzoianu, potrivit Agerpres.
Există și o speranță în această situație. ESZ a putut capta ceva apă și începe procesul de tratare a apei brute.
