Încă o problemă explodează în fața ministrei Mediului, Diana Buzoianu, după ce Comisia Europeană a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) pentru nerespectarea obligațiilor UE de monitorizare a aerului. Problema era cunoscută de multă vreme, mai ales că acum 2 ani, la inițiativa USR, Comisia pentru Mediu din Camera Deputaților, a cărei vicepreședinte era Diana Buzoianu, a inițiat o discuție cu factorii implicați în asigurarea monitorizării calității aerului. La vremea respectivă, responsabili de la Mediu au susținut că datele din anii 2022 și 2023 raportate la Comisia Europeană au fost alterate, pentru că nu a funcționat corespunzător sistemul de monitorizare a calității aerului. Cauzele nefuncționării – altă poveste.
Comisia Europeană a decis să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene [INFR (2017) 2024] pentru nerespectarea obligațiilor care îi revin în temeiul Directivelor privind calitatea aerului înconjurător (Directiva 2008/50/CE și Directiva 2004/107/CE), se arată într-un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Potrivit acestuia, directivele europene impun statelor membre să evalueze calitatea aerului înconjurător în conformitate cu cerințe detaliate privind numărul, tipul și amplasarea punctelor de prelevare, precum și cu obiectivele de calitate a datelor. „Aceste obligații de monitorizare sunt esențiale pentru a asigura măsurători adecvate ale principalilor poluanți și pentru a sprijini un management eficace al calității aerului. Cu toate acestea, România nu s-a asigurat că rețeaua sa națională de monitorizare a calității aerului îndeplinește aceste cerințe legale”, precizează comunicatul.
Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în iunie 2017 și o scrisoare suplimentară de punere în întârziere în iulie 2019. Comisia a emis un aviz motivat adresat României în iunie 2023, dar modificările necesare nu au fost încă finalizate. În urma evaluării celor mai recente date privind calitatea aerului din România, Comisia a concluzionat că, în pofida măsurilor luate de autoritățile române – inclusiv a eforturilor de modernizare a Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului – există în continuare lacune semnificative în privința conformității. Printre acestea se numără deficiențe în ceea ce privește numărul adecvat de puncte de prelevare și neîndeplinirea obiectivelor privind calitatea datelor.
Deficiențele se referă la principalii poluanți, cum ar fi particulele în suspensie (PM10 și PM2,5), dioxidul de sulf (SO₂), oxizii de azot (NOx), metalele grele și benzoapirenul. „Prin urmare, rețeaua de monitorizare a României nu furnizează informații complete și fiabile privind calitatea aerului, astfel cum se prevede în legislația UE”, atrage atenția comunicatul.
Comisia consideră că eforturile depuse de autoritățile române au fost până în prezent insuficiente și, în consecință, trimite România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Tot pentru calitatea aerului, de această dată în București, România a fost deja condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene încă din 2020.
Calitatea aerului în atenția CE
Pe de altă parte, România a înaintat în procedura de infringement deschisă de Comisia Europeană și a primit aviz motivat pentru probleme legate de calitatea aerului. Mai exact, procedura de infringement se referă la „nerespectarea angajamentului de reducere a emisiilor de particule fine în suspensie (PM2,5) și pentru neluarea unor măsuri suficiente pentru a asigura respectarea reducerilor de emisii necesare, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici („Directiva NEC”)”, se arată într-un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Directiva NEC stabilește angajamente naționale de reducere a emisiilor pentru mai mulți poluanți atmosferici, care trebuie îndeplinite de fiecare stat membru în fiecare an între 2020 și 2029, precum și angajamente privind reduceri mai ambițioase începând cu 2030. Statele membre au, în același timp, obligația de a institui și actualiza programe naționale de control al poluării atmosferice (PNCPA) pentru a arăta cum vor fi îndeplinite aceste angajamente de reducere.
În ianuarie 2023, pe baza PNCPA și a inventarelor naționale de emisii prezentate în 2022, Comisia a trimis scrisori de punere în întârziere unui număr de paisprezece state membre care nu și-au îndeplinit obligațiile de reducere a emisiilor pentru 2020. În urma scrisorii de punere în întârziere adresate României în ianuarie 2023, Comisia a trimis o scrisoare suplimentară de punere în întârziere în noiembrie 2023. Pe baza inventarelor naționale de emisii prezentate de România în perioada 2022-2025 – care acoperă datele privind emisiile până în 2023 – România continuă să depășească angajamentul de reducere a emisiilor de PM2,5 aplicabil pentru perioada 2020-2029. În plus, PNCPA al României, adoptat în februarie 2023 după o întârziere de aproape patru ani, nu conține suficiente măsuri pentru a asigura respectarea reducerilor de emisii necesare.
În consecință, Comisia a decis să trimită un aviz motivat României, care, din acest moment, are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz, completează comunicatul.
