România riscă să își blocheze resursele de lemn dacă se aplică proiectele de reglementare avansate de Bruxelles, avertizează Asociația Forestierilor din România (Asfor). Asociația a trimis un document de poziție strategică tuturor factorilor de decizie din România prin care solicită intervenția acestora pentru ca deciziile de la Bruxelles să nu afecteze asigurarea cu lemn de foc a populației și nici asigurarea cu lemn a industriei de profil, care asigură 3,5% din PIB.
Asociația Forestierilor din România (ASFOR) a transmis astăzi un document de poziție strategică către Cancelaria Prim-Ministrului și ministerele cheie, solicitând Executivului să susțină interesele României în renegocierea politicilor forestiere europene, se arată într-un comunicat de presă al Asfor. Potrivit asociației, „în contextul presiunilor legislative de la Bruxelles (regulamentul LULUCF, Legea Restaurării Naturii), Asfor avertizează că România riscă blocarea unei resurse naționale vitale dacă nu își apără dreptul la management forestier activ”. Documentul a fost adresat prim-ministrului Ilie Bolojan, miniștrilor Economiei, Afacerilor Externe și Mediu, precum și președinților Senatului și Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților.
ASFOR a atras atenția că „pădurea nu este doar un sanctuar de biodiversitate, ci un pilon economic care contribuie cu 3,5% la PIB-ul României și asigură încălzirea pentru 3,5 milioane de gospodării”.
În aceste condiții, forestierii susțin că este „vitală” relansarea programului „Rabla pentru sobe”, indiferent de denumirea viitoare. „Eficiența energetică este crucială, dar ea devine imposibilă în lipsa resursei: disponibilitatea lemnului de foc riscă să fie periclitată dramatic prin impunerea de la Bruxelles a unor plafoane artificiale de recoltare”, susține Asfor.
„România se află într-un moment de răscruce. Avem de ales între a lăsa pădurile să devină vulnerabile la incendii și dăunători prin politici de ‘non-intervenție’, sau a investi în modernizare. Solicităm Guvernului să respingă ferm premisa că protecția mediului înseamnă abandonarea pădurii. Dimpotrivă, o pădure neadministrată este o bombă cu ceas climatică”, a declarat dr. ing. ec. Ciprian Muscă, președintele ASFOR.
Documentul de poziția strategic cuprinde și solicitările cheie ale Asfor pentru mandatul de negociere al României. Prima se referă la infrastructura forestieră, considerată a fi una critică: Spre deosebire de statele vestice, România are o densitate extrem de redusă a drumurilor forestiere. „Asfor solicită negocierea unor fonduri dedicate prin PAC sau Coeziune pentru drumuri care să permită, simultan, accesul echipelor de intervenție la incendii și o bioeconomie eficientă”, se arată în comunicat.
Forestierii consideră esențială continuitatea în tehnologizarea sectorului, prin programe precum „Rabla pentru utilaje”. „Succesul liniei de finanțare DR-24, Investiții în tehnologii forestiere, demonstrează nevoia acută de modernizare. Pentru a proteja solul și a reduce amprenta de carbon, sectorul are nevoie de continuitate în finanțare. Asfor propune un program național predictibil pentru utilaje performante și digitalizare, care să funcționeze și în perioadele de tranziție dintre exercițiile financiare europene”, precizează documentul.
Asociația a atras atenția și asupra situației management activ comparativ cu conservarea pasivă. Potrivit foresierilor, recoltarea sustenabilă și regenerarea sunt singurele metode prin care pădurile rămân tinere și capabile să absoarbă carbon activ. „Asfor cere respingerea țintelor de „set-aside” (scoatere din circuitul economic) care ignoră realitatea socială a comunităților dependente de pădure”, arată comunicatul.
Documentul transmis liderilor politici arată necesitatea unei coordonări „perfecte” între ministere. România trebuie să susțină unitar că lemnul autohton este o soluție pentru obiectivele climatice ale UE, prin substituirea materialelor poluante, precum oțelul, plasticul și betonul.
„Rămânem un partener de dialog onest și profesionist pentru noul Guvern și Parlament. Avem nevoie de o voce unitară a României la Bruxelles pentru a ne apăra dreptul legitim la dezvoltare durabilă și stabilitate socială în zonele montane”, a conchis președintele Asfor.
