Banca Națonală a României (BNR) estimează că rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 9,8% în iunie și să se situeze la 3,9% în decembrie 2026, față de valorile de 9,2%, respectiv, 3,7% anticipate anterior pentru aceleași momente de referință, iar la finele anului viitor să se reducă la 2,9%, nivel similar celui indicat de prognoza precedentă pentru luna septembrie 2027.
”În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că actualele evaluări evidențiază o înrăutățire a perspectivei inflației, mai cu seamă pe segmentul de mijloc al orizontului de prognoză, în condițiile în care rata anuală a inflației este așteptată să își prelungească scăderea lentă în trimestrul I 2026, la fel ca în proiecția precedentă, dar să consemneze în trimestrul următor o creștere mai pronunțată decât cea previzionată în noiembrie 2025. Totodată, după corecția descendentă abruptă pe care o va cunoaște în trimestrul III 2026 pe fondul unor efecte de bază, ea își va relua descreșterea pe o traiectorie mai ridicată decât cea anticipată anterior, reintrând în intervalul țintei în trimestrul II 2027 – ceva mai târziu decât în prognoza precedentă – și rămânând în jumătatea superioară a intervalului la finele orizontului proiecției. Astfel, rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 9,8% în iunie și să se situeze la 3,9% în decembrie 2026, față de valorile de 9,2%, respectiv, 3,7% anticipate anterior pentru aceleași momente de referință, iar la finele anului viitor să se reducă la 2,9%, nivel similar celui indicat de prognoza precedentă pentru luna septembrie 2027”, au subliniat membrii Consiliului.
Responsabile de ascensiunea ratei anuale a inflației din trimestrul II 2026 sunt în principal efectele de bază ce se vor manifesta pe segmentul energie, precum și mărirea cotațiilor unor mărfuri și eliminarea la 1 aprilie 2026 a plafonului pentru adaosul comercial la alimente de bază, ale căror influențe vor afecta prioritar evoluția componentelor exogene ale IPC și într-o mai mică măsură dinamica inflației de bază, au remarcat membrii Consiliului. S-a observat că acțiunea factorilor pe partea ofertei își va recăpăta astfel în trimestrul II 2026 caracterul inflaționist, dar va redeveni în intervalul următor puternic dezinflaționistă, pe fondul epuizării efectelor directe generate în trimestrul III 2025 de eliminarea plafonului la prețul energiei electrice și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor.
Balanța riscurilor induse de factori pe partea ofertei rămâne însă înclinată în sens ascendent, au convenit membrii Consiliului, evocând incertitudinile asociate implicațiilor expirării la 1 aprilie 2026 a schemei de plafonare a prețului la gazele naturale pentru consumatorii casnici, dar și posibilele efecte indirecte mai mari ale scumpirii energiei, precum și traiectoria potențială a cotației petrolului, în contextul actualelor tensiuni geopolitice.
În ceea ce privește factorii fundamentali, s-a arătat că din partea acestora sunt de așteptat presiuni neutre sau foarte ușor dezinflaționiste în perspectivă apropiată, având în vedere probabila adâncire accentuată a deficitului de cerere agregată în semestrul II 2025, asociată cu slăbirea cererii de consum, dar și decalajul de timp necesar manifestării efectelor gap-ului negativ al PIB, precum și dinamica încă ridicată a costurilor salariale din unele sectoare, ce se va prelungi în primele trimestre din anul curent. Presiunile factorilor fundamentali își vor accentua însă caracterul dezinflaționist în semestrul II 2026, iar apoi vor rămâne semnificativ dezinflaționiste, deși mai puțin intense decât s-a anticipat anterior, au concluzionat membrii Consiliului, observând că deficitul de cerere agregată este anticipat să crească pe parcursul acestui an – pe fondul progresului corecției bugetare –, și să se restrângă doar ușor în 2027, atingând valori considerabile, dar inferioare celor previzionate anterior.
Relevantă din perspectiva acțiunii factorilor fundamentali a fost considerată și probabila consolidare în 2026 a structurii ameliorate a cererii agregate în raport cu anul 2024, implicând o contribuție mărită a investițiilor la creșterea economică în detrimentul aportului consumului, cu implicații și asupra evoluției PIB potențial în perspectivă. S-a apreciat în mod unanim că, într-o asemenea conjunctură, riscul ca probabila creștere temporară a ratei anuale a inflației din trimestrul II 2026 să afecteze anticipațiile inflaționiste pe termen mediu și să producă efecte secundare este semnificativ diminuat, reclamând totuși monitorizarea atentă a tuturor evoluțiilor, dat fiind și comportamentul inflației din anii precedenți.
Rata anuală a inflației s-a redus ușor în trimestrul IV 2025, la 9,69% în decembrie, de la 9,88% în septembrie, astfel încât pe ansamblul anului trecut ea a crescut cu 4,55 puncte procentuale, în contextul efectelor directe tranzitorii substanțiale exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a prețului la energia electrică, precum și de majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor, resimțite intens și la nivelul inflației de bază.
Datele foarte recente privind evoluția indicelui prețurilor de consum relevă o diminuare marginală a ratei anuale a inflației în ianuarie 2026, la 9,62%, în condițiile în care scăderile de dinamică înregistrate în această lună pe segmentele energie și combustibili au fost contrabalansate în bună măsură ca impact de accelerarea creșterii prețurilor administrate și a prețurilor LFO, iar rata anuală a inflației CORE2 ajustat s-a menținut la 8,5%.
Dinamica anuală a inflației de bază va rămâne însă marcată până la mijlocul anului curent de efectele tranzitorii peste așteptări exercitate de majorarea cotelor de TVA, precum și de nivelurile ridicate ale anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt, de natură să mărească gradul de persistență a acestei componente a inflației, iar în trimestrul II 2026 ea va recepta influențele expirării măsurii de plafonare a adaosului comercial la alimente de bază, au remarcat membrii Consiliului. S-a sesizat, totodată, că efectele dezinflaționiste anticipate să decurgă din decelerarea creșterii prețurilor importurilor vor fi moderate, inclusiv în contextul evoluției cursului de schimb leu/euro, în timp ce anticipațiile inflaționiste pe termen scurt vor cunoaște o amplă ajustare descendentă în trimestrul III 2026, iar apoi vor continua să scadă treptat.
În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat se va reduce probabil doar ușor în semestrul I 2026 și pe o traiectorie vizibil mai ridicată decât cea previzionată anterior, iar ulterior corecției descendente din trimestrul III 2026 va descrește gradual, coborând spre finele orizontului proiecției sub punctul central al țintei. Astfel, ea este așteptată să scadă la 4% în decembrie 2026 și la 2,1% în decembrie 2027, față de nivelurile de 3,8% respectiv 2,3% anticipate anterior pentru decembrie 2026 și septembrie 2027, au subliniat membrii Consiliului.
Activitatea economică s-a comprimat în trimestrul IV 2025 cu 1,9%, după ce a scăzut cu 0,1% în trimestrul III, în timp ce dinamica sa anuală s-a redus la 0,1%, de la nivelul de 1,7% atins în precedentele trei luni, economia înregistrând astfel la nivelul întregului an o creștere de 0,6%, în încetinire moderată de la 0,9% în 2024.
Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că activitatea economică va resimți intens și în prima jumătate a anului 2026 efectele măsurilor de consolidare bugetară și ale nivelului ridicat al ratei anuale a inflației – afectând prioritar venitul disponibil real al populației –, dar se va redresa apoi și își va accelera mai evident creșterea în 2027 comparativ cu previziunile precedente, în principal pe fondul influențelor venite din utilizarea fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU și din revigorarea cererii externe. În aceste condiții, deficitul de cerere agregată va continua probabil să se adâncească până la finele anului curent, într-un ritm totuși încetinit, inclusiv în raport cu previziunile precedente, iar ulterior se va restrânge ușor, atingând astfel valori considerabile pe orizontul proiecției, dar mai mici decât cele anticipate anterior, au semnalat membrii Consiliului.
Într-o astfel de conjunctură, consumul gospodăriilor populației va înregistra o creștere foarte modestă din perspectivă istorică în anul curent, dar va redeveni majoritar ca aport în 2027, în timp ce formarea brută de capital fix va rămâne principalul determinant al avansului PIB în 2026 și își va conserva contribuția însemnată în 2027, în condițiile continuării creșterii ei robuste, pe fondul atragerii și utilizării unui volum sensibil mărit de fonduri europene, cu efecte de antrenare și în sectorul privat, au remarcat membrii Consiliului.
S-a sesizat că din partea exportului net se anticipează un aport marginal pozitiv la creșterea economică în 2026, succedat de un impact ușor contracționist în 2027, ce implică o corecție mai modestă a deficitului de cont curent ca pondere în PIB în intervalul 2026-2027 decât s-a anticipat anterior.
Acesta se va menține astfel considerabil deasupra standardelor europene, continuând să constituie o vulnerabilitate majoră, implicit o sursă de riscuri la adresa inflației, primei de risc suveran și, în final, a sustenabilității creșterii economice, au subliniat membrii Consiliului.
În același timp, incertitudini rămân asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în perspectivă în scopul menținerii deficitului bugetar dincolo de anul curent pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă și compatibilă cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv, au arătat în mai multe rânduri membrii Consiliului.
Au fost, de asemenea, evidențiate incertitudinile și riscurile însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, ce provin din mediul extern, pe fondul conflictelor geopolitice și al tensiunilor comerciale globale, dar și în contextul planurilor de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în statele UE, au susținut membrii Consiliului.
Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au subliniat importanța atragerii și utilizării la maximum a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente PNRR, ce sunt esențiale în actuala conjunctură pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor geopolitice și comerciale la nivel global, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru sporirea potențialului de creștere și întărirea rezilienței economiei românești.
Referitor la piața muncii, membrii Consiliului au arătat că efectivul salariaților din economie și-a întrerupt seria descreșterilor lunare la mijlocul trimestrului IV 2025, iar rata șomajului BIM a înregistrat o mică scădere pe ansamblul trimestrului, în timp ce sondajele de specialitate din ianuarie 2026 relevă o slăbire evidentă a intențiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp, precum și o scădere accentuată a deficitului de forță de muncă raportat de companii, semnalizând astfel reluarea tendinței de detensionare a pieței muncii în perspectivă apropiată.
S-a observat că dinamica anuală a salariului brut nominal din economie și-a încetinit considerabil descreșterea în trimestrul IV 2025, iar cea din sectorul privat și-a stopat-o, rămânând pe un palier relativ mai înalt. Totodată, variația anuală a costului unitar cu forța de muncă a revenit la un nivel de două cifre în sectorul servicii în trimestrul III 2025, deși pe ansamblul economiei a consemnat o nouă scădere pronunțată, iar cea din industrie s-a reamplificat în ultimul trimestru al anului trecut, situându-se la niveluri încă ridicate din perspectiva inflației, precum și a competitivității externe, au remarcat membrii Consiliului.
”Au fost exprimate preocupări legate de dinamica viitoare a costurilor cu forța de muncă, având în vedere evoluția recentă și anticipată a inflației și a așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, precum și majorarea salariului minim brut pe economie din 1 iulie 2026 și decalajele persistente dintre cererea și oferta de forță de muncă în anumite domenii, ce ar putea reamplifica presiunile asupra salariilor din mediul privat. S-a convenit, însă, că în sens opus vor acționa măsurile de consolidare fiscală implementate în 2025 și în debutul anului curent, incluzând componenta politicii salariale și a angajărilor în sectorul public, de natură să afecteze pe mai departe cererea de consum și activitatea investițională a firmelor. Influențe similare ar putea decurge din tensiunile comerciale globale și din conflictele geopolitice, dar și din extinderea digitalizării și automatizării, precum și din recursul la angajați extracomunitari”, au susținut membrii Consiliului.
În discuțiile privind condițiile financiare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotații ale pieței monetare interbancare au continuat să descrească în prima lună a anului curent, revenind la nivelurile din aprilie 2025, iar randamentele pe termen mediu și lung ale titlurilor de stat și-au accentuat trendul descendent, atingând minime ale ultimelor 18 luni, inclusiv în contextul ameliorării percepției investitorilor asupra riscului asociat economiei și pieței financiare locale, ca urmare a rezultatelor favorabile ale execuției bugetare aferente anului 2025. S-a observat că rata de schimb leu/euro a consemnat o scădere pronunțată în primele zile din ianuarie 2026, însă a revenit apoi treptat la nivelurile mai ridicate de la finele lunii precedente, în timp ce față de dolarul SUA, leul a continuat să slăbească în prima jumătate a lunii, dar s-a întărit relativ abrupt ulterior, dată fiind deprecierea semnificativă a monedei americane pe piețele financiare internaționale.
Din această perspectivă, membrii Consiliului au subliniat din nou importanța implementării consecvente a măsurilor fiscal-bugetare deja adoptate și a celor probabil aprobate în viitor în scopul continuării corecției bugetare conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, de natură să conducă și la o ajustare treptată a deficitului de cont curent, și cu implicații favorabile asupra primei de risc suveran, implicit asupra costurilor de finanțare a economiei. Au fost evocate însă și conflictele geopolitice extinse și tensiunile comerciale globale, cu potențiale repercusiuni asupra volatilității de pe piața financiară internațională, precum și asupra conduitei viitoare a politicii monetare a băncilor centrale majore.
În evaluarea făcută, s-a mai sesizat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a prelungit în decembrie 2025 trendul descendent amorsat în iunie, ajungând la 6,2%, de la 6,8% în noiembrie și 9,7% în mai 2025. Descreșterea din decembrie a fost provocată integral de componenta în monedă națională, în condițiile în care împrumuturile în lei ale societăților nefinanciare și-au accentuat declinul în termeni anuali, în timp ce împrumuturile similare ale populației și-au redus doar marginal variația anuală de două cifre, deopotrivă pe seama evoluției creditului pentru locuințe și a celui pentru consum și alte scopuri, au remarcat unii membri ai Consiliului.
Consiliul de administrație al BNR a decis pe 17 februarie în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 5,50%. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
