Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pregăteşte un nou model al facturii de energie electrică, o variantă unică la nivel naţional, simplificată, care va conţine şi informaţii noi faţă de modelul actual. Proiectul are termen de implementare doi ani, pentru ca jucătorii din sector să aibă timp să implementeze softurile necesare în acest sens, a declarat vicepreşedintele ANRE, Emil Calotă, present la Romanian Energy Efficiency Summit 2015, organizat de publicaţia The Diplomate.
Acesta a precizat că, în mod asemănător, şi factura la gazele naturale va suporta aceleaşi modificări, un prim model urmând să fie anunţat până la sfârşitul acestui an.
„În prima etapă, Comitetul de Reglementare al ANRE a luat în discuţie după o perioadă de câteva luni bune de dezbateri publice noul model de factură pentru energia electrică. În etapa a doua se va întâmpla acelaşi proces şi cu factura de gaze. Pentru factura de energie electrică, pe care a aprobat-o Comitetul miercurea trecută – de azi ea este ca model şi pe site-ul ANRE pentru cei interesaţi – noul model schimbă întrucâtva filosofia de facturare, luând în calcul ultimele noutăţi în domeniu pe care Legea 123 şi mai ales Legea 121 a eficienţei energetice le prevăd. În sensul unei mai bune informări a consumatorului final şi a îmbunătăţirii percepţiei acesteia vizavi de consumul fizic şi valoarea pe care trebuie să o plătească lunar prin factură”, a afirmat Calotă.
„În al doilea rând, vom avea o factură mult simplificată, în care elementele de bază, clare pentru consumator, vor fi valoarea de plată curentă şi consumul de energie. În paginile următoare sunt toate detaliile necesare unei mai bune informări şi explicitări a valorii pe care o plăteşte consumatorul final prin factură, cum ar fi: cât înseamnă tariful de transport, tariful de servicii de sistem, tariful de distribuţie, cât înseamnă taxa radio-TV, cât înseamnă impactul certificatelor verzi şi bonusul de cogenerare. Un alt element de noutate este că introducem pentru prima dată comparaţia de consum curent nu doar cu perioada anterioară, aşa cum se întâmpla până acum, ci şi cu aceeaşi perioadă din anul precedent. Astfel încât să stimulăm economia, optimizarea consumului de energie electrică la nivelul consumatorului final”, a mai spus vicepreşedintele ANRE.
De asemenea, vor fi şi elemente suplimentare privind contractul cadru de furnizare a energiei electrice.
România, campioană la ineficienţă energetică
Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii din Camera Deputaţilor, a declarant, la aceeaşi manifestare, că România se află pe locul al doilea în Europa, după Bulgaria, în ceea ce priveşte ineficienţa energetică, situaţia fiind foarte gravă şi ruşinoasă.
„A crescut consumul de energie în agricultură şi servicii, adică două noi motoare care încep să mişte din punct de vedere economic în România şi care, iată, înregistrează un prim semn de creştere, dar aici este şi potenţialul cel mai mare de eficientizare. (…) Suntem extrem de deficitari. Suntem campioni în plan european, adică pe locul 2 după Bulgaria la ineficienţă. Domeniul în care putem promova proiecte este însă destul de larg. Din punctul meu de vedere, ar trebui să o luăm în ordinea în care ele sunt şi identificate ca priorităţi în UE. Adică efectiv să începem cu clădirile publice, adică să începem cu clădirile guvernamentale, să continuăm cu spitalele şi să mergem mai departe la nivelul şcolilor şi tuturor instituţiilor pentru a avea definit în mod concret şi controlat un cost care astăzi este foarte mare, dar care pentru spitale înseamnă o povară uriaşă, între 55 şi 75% din total costuri, ceea ce este enorm”, a spus Iancu.
Potrivit acestuia, este crucial ca România să finalizeze planul de eficienţă energetică, în sensul identificării surselor de finanţare pentru proiectele din acest document.
„40% din energie este consumată în clădiri şi 70% din factura consumatorului casnic se duce pe apă caldă şi încălzire. Aceasta este şi zona în care este suferinţa cea mai mare şi cea mai mare vulnerabilitate pentru consumatorul casnic din România”, a adăugat Iancu.
„Dacă vrem să aflăm cum am ajuns campioni la ineficienţă, trebuie să privim în urmă tot setul de măsuri din ultimii 25 de ani în ineficienţa actelor decizionale şi dacă ar fi să spun foarte pe scurt, să ne gândim aşa: avem 25 de ani de la Revoluţie şi am schimbat 16 guverne. Cu alte cuvinte, am avut o agendă politică pe termen foarte scurt cu obiective în domeniul energetic pe termen lung. Cele două nu s-au putut niciodată corela şi de fiecare dată am eşuat în a întreprinde măsurile corecte. Dintre toate măsurile, cea mai gravă măsură a fost cea în domeniul alimentării cu apă caldă şi căldură a localităţilor României. Adică în cei 25 de ani am eşuat de la guvernare la guvernare ajungând de la 241 de sisteme centralizate la 69 astăzi”, a precizat Iancu.
Emil Calotă a spus că ar trebui regândite toate sistemele centralizate din ţară şi că Bucureştiul are o mare problemă în ceea ce priveşte sistemul de apă caldă şi căldură.
De altfel, RADET a anunţat că bucureştenii ar putea rămâne fără căldură în această iarnă, din cauza stării în care se află reţelele termice, vechi de peste 30 de ani, şi a faptului că Primăria Capitalei nu a alocat nici în 2015 fonduri suficiente pentru investiţii în sistem.
