România este întotdeauna în primejdia de a intra în criză, dar acest lucru nu înseamnă că se întâmplă imediat, se poate întâmpla și după un an-doi, spune directorul Direcției de Stabilitate financiară din BNR, Eugen Rădulescu.
”De obicei, recesiunea vine când nici nu o aștepți. Suntem în primejdia de a intra în criză. Dar asta nu inseamnă că se întâmplă imediat. Se poate întampla și după un an-doi sau mai mult”, a declarat sâmbătă directorul Direcției de Stabilitate financiară din BNR, Eugen Rădulescu, într-un seminar organizat la Sinaia, de Consiliul Concurenței și Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR).
El a subliniat că sunt și indicatori care ne ajută.
Datoria publică este încă în parametri modești față de cea din UE, de exemplu, precizează el.
”Totdeauna există niște mici semnale. La nivel european discutăm foarte mult despre aspectele legate de semnele de criză (…) Știm că va veni la un moment dat o criză. Întrebarea care se pune acum în anul 2018 este dacă suntem post-criza din 2008 sau pre-criză, criza de când o fi”, a mai spus el.
Avem cel mai mic sistem bancar din UE
România are cel mai mic sistem bancar din UE, atât din punctul de vedere al activelor, cât și al intermedierii financiare, mai spune directorul Direcției de Stabilitate financiară din BNR.
”Totalul activelor și totalul intermedierii financiare este la cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană. Deci, dacă împărțim activele la PIB și împărțim creditul la PIB, suntem la cel mai scăzut nivel din UE”, a declarat Rădulescu.
El precizează că, asemănător, lucrurile stau rău și în ceea ce privește monetizarea economiei, respetiv cantitatea de bani raportată la totalul PIB-ului, menționând că este cel mai scăzut din UE.
Întrebat dacă acest aspect afectează și ratele plătite de persoanele fizice băncilor, el afirmă că nu mai sunt diferențe foarte mari între România și alte țări din regiune.
”Nici în ceea ce privește condițiile de acordare a creditelor, nici în privința costurilor, lucrurile se ameliorează. Sigur, în momentul în care mergi într-o economie dezvoltată și cu oameni care au mai multe resurse financiare, condițiile se ameliorează și mai mult. Dar aceasta este inevitabil, pentru că băncile lucrează cu banii altora și trebuie să încerce să nu-i piardă”, subliniază Rădulescu.
El consideră că sănătatea financiară a sectorului bancar rămâne adecvată, cu capacitatea de a credita într-o manieră sustenabilă sectorul real.
”Contribuția sectorului bancar la creșterea economică are spațiu de îmbunătățire”, menționează Rădulescu.
Programul Prima casă trebuie schimbat
Programul Prima casă a fost bine construit de la început, dar acum trebuie schimbat pentru că nu mai are integral un rol social, a declarat reprezentantul BNR, acesta precizând că prin acest program se dau în prezent credite inclusiv pentru case de vacanță sau pentru apartamente de 300.000 euro, considerând că programul trebuie să aibă mai degrabă un caracter social.
”Eu, personal, găsesc că, în forma care este în momentul de față, el trebuie schimbat. El trebuie să se adreseze în mod special celor care au resurse mai puține și să nu fie pentru case de vacanță. Acum este și pentru case de vacanță bine-merci. Juniorul familiei ia creditul și cumpără o locuință la Mangalia, la Poiana Brașov. E voie! Nu există nicio interdicție. Așa cum, în momentul de față, sunt folosite de multe ori creditele pentru Prima casă pentru apartamente și alte locuințe mult mai scumpe, făcându-se numai un arbitraj de dobândă decât plafonul creditului”, a declarat Eugen Rădulescu.
Astfel, creditul este dat pentru locuințe obișnuite de 70-80.000 euro și sunt cumpărate apartamente de 300.000 euro, din care creditul pentru Prima casă este de 60.000 euro și restul vine de acasă.
”Creditul Prima casă ar trebui să aibă, mai degrabă un caracter social, să-i ajute pe cei care nu se pot împrumuta în condițiile pieței și care vor să cumpere ceva mic. Trebuie spus totuși că Prima casă, așa cum este, s-a dovedit a fi extrem, extrem de bun ca produs de creditare. Rata de neperformanță la Prima casă este foarte, foarte scăzută. E cu mult mai scăzută decât la orice alt credit, undeva la zero virgulă ceva la sută, aproape că nu există neperformanță la Prima casă. Și e de mirare, pentru că el nu e folosit doar în scop social”, subliniază reprezentantul BNR.
BNR discută pe marginea acestui subiect de mai bine de un an de zile cu Ministerul de Finanțe și Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
”BNR nu se poate amesteca într-un program guvernamental”, adaugă el.
Doar 25% din fondurile alocate pentru programul Prima Casă mai sunt disponibile, programul având un buget de 2 miliarde de lei.
În primele opt luni ale anului au fost acordate peste 16.000 de garanţii.
Peste 220.000 de români au accesat un credit prin “Prima Casă” de la începutul programului. Anul acesta, Guvernul a redus cu 500.000 lei suma acordată pentru garantarea împrumuturilor, față de anul trecut. Banii alocați pentru acest an acoperă achiziția a 20.000 de locuințe, cu 5.000 mai puține decât în 2017.
