Rodin TRAICU
foto: Ion Curelariu
România va avea în doi-trei ani o hartă a radiațiilor cu radon, concentrații ce se vor calcula în încăperile locuite, în prezent existând astfel de informații doar la nivelul atmosferei, a declarat marți președintele Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN), Rodin Traicu.
”Harta radonului în România este un proiect care va dura doi-trei ani de zile, în funcție de câte institute vor coopera. Sunt foarte multe instituții și institute interesate să participle la acest proiect, atât din sectorul politehnic, dar și Institutul Horia hulubei de la Măgurele, dar și Institutul de Cercetări Nucleare (ICN) Pitești”, a declarat marți Rodin Traicu, președintele CNCAN, într-o întâlnire cu presa.
Proiectul a început în urmă cu patru-cinci ani, dar acum se implementează din punct de vedere legislativ. CNCAN este coordonatorul acestui proiect.
”Harta va arăta potențialele locuri unde poate exista o concentrație mai crescută de radon, față de ale zone ale țării. În prezent, concentrațiile sunt destul de mici, dar ele trebuie monitorizate, potrivit regulamentelor europene. Ne vom focaliza pe radon ca radiație în incintele închise, de exemplu, birouri, locuințe, hale”, a spus șeful CNCAN.
Ulterior, CNCAN va face recomandări privind reducerea concentrației, dacă este cazul.
”În prezent, se monitorizează radiația naturală care există. Proiectul este finanțat din bugetele tuturor instituțiilor implicate, din cadrul fiecărui minister inclus în program. Cel mai târziu, în 2020 va fi gata”, a adăugat președintele CNCAN.
Radiul se dezintegrează și produce radonul, astfel că în încăperi pot fi radiații mai mari decât în atmoseferă, a precizat Rodin Traicu.
„Odată cu apariția aglomerărilor urbane și modificarea substanțială a tehnologiilor de construcție, coroborat și cu directiva europeană referitoare la eficiența energetică transpusă în legislația românească, a apărut, la nivel global, o tendință de control al acestei cantități de gaz, radon, care era în mod normal vehiculat prin aerisirea care se făcea zilnic în locuințe, spații de lucru, hale, subsoluri, tuneluri, birouri și așa mai departe”, a susținut Traicu.
Însă, odată cu măsurile de eficiență energetică, gradul de etanșare a ușilor și ferestrelor a crescut, iar materialele de construcții au fost modificate. Astfel că este nevoie de măsurători și norme unitare referitoare la materiale de construcții și la alte tipuri de materiale, a completat oficialul CNCAN.
Potrivit acestuia, nu au existat cazuri nici în România, nici în Uniunea Europeană, când nivelul radonului a ridicat semnale de alarmă.
În ceea ce privește radioactivitatea probelor de aerosoli pe teritoriul României, la 22 mai, la ora 08.00, limita de avertizare este de 50 Bq/mc, iar limita de alarmare este de 200 Bq/mc.
Zimnicea și Timișoara sunt orașele cu cel mai mare nivel de radiații naturale din România, aproape de 5 Bq/mc. Urmează Turnu Severin, Craiova, Vaslui și Călărași, potrivit măsurătorilor efectuate pe data de 22 mai, la ora 8:00.
„Este vorba despre radon, un gaz radioactiv care există în solul pământului. A existat dintotdeauna și face parte din radiațiile naturale, iar gradul de periculozitate este foarte mic. Valorile sunt total nesemnificative. Vedeți că în orașele din Transilvania, spre exemplu în Cluj, nivelul de radiații, care oricum este mult mai mic decât nivelul de avertizare, este mai mic decât în București, de exemplu. Aceasta din cauza solului care există în zona respectivă. Mulți ar spune că nivelul de radiații ar trebui să fie cel mai mare în zona Cernavodă, pentru că acolo există cele două reactoare nucleare. Nici vorbă de așa ceva, acolo nivelul este foarte mic”, a declarat președintele CNCAN, Rodin Traicu.
Nivelul de radiații din interiorul clădirilor este mai mare decât cel din exterior, astfel că este bine să aerisim spațiile închise.
Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) este autoritatea națională în domeniul reglementării, autorizării și al controlului activităților nucleare din România.
Instituția este totodată responsabilă cu autorizarea instalațiilor radiologice din cadrul spitalelor de la nivelul țării.
Președintele CNCAN consideră însă că spitalele au o probleme de formare a personalului specializat în sectorul de radiologie.
”Un medic radiolog se formează în mulți ani. Spitalele au o problemă în acest sens”, spune Rodin Traicu.
El afirmă că există și situații în care inspectorii CNCAN au refuzat să autorizeze instalații în cadrul anumitor spitale dacă documentația nu era în regulă.
”Spitalele înaintează documentația, noi o respingem dacă ceva nu este în regulă, dacă actele nu sunt conforme cu legislația în vigoare, iar ei trebuie să își rezolve problema, și abia apoi primesc autorizația”, a adăugat el.
CNCAN are în prezent 93 de angajați, din care 25 inspectori.
Comisia a emis anul trecut 2.673 de autorizații pentru aparatură din domeniul medical.
