Ediția din acest an a Programului Rabla începe cu divergențe în ceea ce privește mărcile de mașini ce pot fi cumpărate prin acest program, nelămuririle fiind generate de Ministerul Mediului. Proiectul de Ghid de finanțare este atât de defectuos elaborat din acest punct de vedere, încât nu au lipsit nici atenționările cu privire la rezolvarea diferendului în justiție. Dezbaterea organizată de Ministerul Mediului cu privire la Ghidul de finanțare s-a finalizat cu promisiunea oficialilor ministeriali de a ajunge la o formă de act normativ care să înlăturile ambiguitățile. Iar programul ar putea începe la jumătatea lunii iulie, în cel mai optimist scenariu.
Ministerul Mediului a lansat în dezbatere publică proiectul de Ordin al ministrului mediului prin care se aduc completări și modificări la Ghidul de finanţare a Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, dedicat persoanelor fizice, aprobat prin Ordinul ministrului mediului, apelor şi pădurilor nr. 2369/2025. Procedura a fost completată de o dezbatere cu toți cei interesați.
În cele din urmă, dezbaterea organizată de Ministerul Mediului, marți,23 iunie 2026, s-a dovedit a fi dedicată producătorilor și importatorilor de mașini. Punctul principal al dezbaterii s-a referit la mărcile de mașini ce vor intra în program. Potrivit proiectului de ordin, vor putea fi cumpărate mașini „fabricate în Uniunea Europeană, Spațiul Economic European sau în state care fac parte din lanțurile industriale integrate ale pieței europene, în baza acordurilor de asociere, uniune vamală ori liber schimb cu Uniunea Europeană și pentru care există reguli de origine preferențială aplicabile sectorului auto, respectiv Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Confederația Elvețiană, Republica Turcia și Regatul Maroc”. Același principiu trebuie aplicat și la achiziția de motociclete.
Reprezentanții Administrației Fondului pentru Mediu au susținut, în cadrul dezbaterii organizate marți, 23 iunie 2026, la sediul Ministerului Mediului, că s-a urmărit ca doar vehiculele produse în Europa să fie accesibile prin program. Pe de altă parte, s-au avut în vedere și emisiile de CO2 generate de transport, astfel că sunt încurajate achizițiile de mașini produse la distanțe scurte.
După cum arată proiectul de ordin, Ministerul Mediului a încercat să găsească o formulă prin care să fie înlăturate mașinile chinezești, care au ajuns la prețuri mai mici decât cele europene și cu performanțe tehnice mult superioare pentru mașinile electrice. Pe de altă parte, sunt protejați și cei doi producători autohtoni, astfel încât banii să rămână în țară. Este un lucru ce ar trebui urmărit mereu când este vorba de banii din bugetul statului, dar modul în care a fost elaborat proiectul de ordin a produs mai mult rău.
De aceea, oficialii de la Mediu au fost asaltați de întrebări și atenționări. Cristian Chirac, secretarul general al APIA, a atras atenția că, la nivelul Uniunii Europene, nu a fost definit ce înseamnă „fabricat în UE”. „Nu vedem cum s-ar implementa acest principiu la noi”, a spus Chirac, care a precizat că, prin modul în care a fost elaborat proiectul de Ghid, „statul își pune singur piedici”. În cele din urmă, Chirac a avansat și posibilitatea ca să se ajungă în justiție pentru clarificarea acestor discriminări și neclarități.
Tot presa
Cel mai pertinent s-a dovedit a fi un reprezentant la presei, care, efectiv, a desființat definiția avansată în proiectul de ordin. Potrivit lui Daniel Ionașcu de la Libertatea, sunt excluse mașinile produse în Japonia și Coreea de Sud, state care furnizează mărci consacrate de mașini și cu producții cu intensitatea a carbonului mult mai mică decât în Turcia sau Maroc, de exemplu. Pe de altă parte, România, UE au acorduri comerciale cu aceste state, deci, nu ar trebuie să fie interdicții. În plus, nu sunt luate în calcul acordurile comerciale încheiate de UE cu țările Mercosur și chiar cu India și Statele Unite și de unde s-ar putea importa mașini care să fie prinse în program.
Nu a ratat să taxeze autoritățile pentru invocarea avantajului generat de distanțele cât mai scurte pentru aducerea mașinilor în România și care ar conduce la emisii mai mici de CO2. Prin proiectul de ordin, sunt excluse mașinile din Serbia, produse mult mai aproape de România decât cele din Maroc și Turcia. Iar Maroc nu este în Europa, ca să se aplice regula cu „fabricat în Europa”. De remarcat, se produc autovehicule Dacia în Maroc și Turcia.
Au fost și voci care să susțină poziția Ministerului Mediului. Secretarul general al Acarom, Asociatia Constructorilor de Automobile din România, cu vârf de lance Dacia și Ford, a declarat că „statul român are interese pe care vrea să și le păstreze. (…) Statul folosește banii cum consideră”.
Cea mai aplicată a fost Nicoleta Gerea de la Suzuki: „Începeți, odată, programul”. Ea a trimis autorităților o listă cu problemele identificate în proiectul de Ghid de finanțare și propuneri de modificare și completare a documentului.
Lista beneficiarilor
În cele din urmă, s-a dovedit că agenda cetățenilor, pentru care este dedicat acest program, este puțin diferită de cea a celorlalți participanți la program. Ei au cerut lămuriri cu privire la începerea programului și organizarea procedurilor astfel încât să fie cât mai simplu. În centrul atenției au fost certificatele fiscale care au generat mari bătăi de cap în trecut din cauza problemelor înregistrare și generate de AFM. Bineînțeles, reprezentanții AFM au susținut să nu se poate ca Administrația Fondului pentru Mediu să ia singură aceste informații de la Administrația Fiscală, altă instituție a statului.
Nu a fost ratată de persoanele participante la dezbatere nici problema provenienței vehiculelor incluse în program. De această dată a fost vorba de motociclete, care se produc în marea lor majoritate în Asia, Europa furnizând doar gama de nivel superior.
Promisiuni guvernamentale
Raul Pop, secretarul de stat din Ministerul Mediului, care a mediat această dezbatere, a dat asigurări că vor fi contabilizate și analizate toate propunerile legate de proiectul de ordin. Ce va fi reținut și ce nu va urma să afle lumea din Monitorul Oficial, când va fi publicat Ghidul de finanțare. În cel mai optimist caz, programul ar urma să înceapă la jumătatea lunii iulie, dar, după cum au decurs lucrurile în anii anteriori, cel mai probabil debutul va fi la sfârșitul lunii iulie. Estimările autorităților arată că Programul Rabla 2026 va fi suficient pentru aproximativ 20.000 de mașini.
