Într-o analiză realizată de președintele Federației Sindicale Hidroelectrica Hidrosind, Nicolae Aurariu, se arată că, în circa 15 ani, statul a încasat de la Hidroelectrica minim 40 miliarde de lei. Suma nu include taxele locale, impozitele pe salarii, pentru sănătate, pentru șomaj etc., etc. Poate cea mai severă concluzie a analizei este aceea că, în toată această perioadă, cel mai deștept băiat din sectorul energetic a fost și este Statul.
În analiza ”Fluviul care urcă muntele. Hidroelectrica, un lider contra curentului”, Nicolae Aurariu arată că, în perioada 2002 – 2025, Hidroelectrica a produs și livrat în sistemul energetic național 378 miliarde kWh (circa 28% din consum).
În perioada 2014 – 2025, profitul brut al companiei a fost de 36 miliarde lei, iar impozitul pe profit plătit statului s-a ridicat la aproximativ 6 miliarde lei. Dividendele acordate în perioada 2014 – 2025 au fost în valoare de 28 miliarde lei. Dividendele speciale acordate în aceeași perioadă au fost de 5,8 miliarde lei. Având în vedere că statul deține circa 80% din acțiunile Hidroelectrica, încasările la buget s-au cifrat la circa 27 miliarde de lei. Doar în perioada 2021 – 2025, totalul dividendelor încasate de stat s-a ridicat la 18 miliarde de lei.
Din ”taxa pe stâlp”, introdusă în anul 2014, la care s-a renunțat în anul 2017, dar a fost reintrodusă în anul 2025, statul a încasat de la Hidroelectrica alte 350 milioane lei.
”Un capitol aparte în cheltuielile Hidroelectrica îl constituie contribuția specifică pentru volumul de apă uzinat în hidrocentrale, contribuție pe care o încasează Administraţia Naţională «Apele Române» (ANAR), o instituție a Statului care trăiește binișor de pe urma Hidroelectrica. De-a lungul anilor, cuantumul acestei contribuții a tot crescut, sumele respective fiind principala sursă de venit pentru ANAR. Cu o metodolgie bazată pe diverse formule de calcul, ANAR a încasat de la Hidroelectrica nu mai putin de 6 miliarde de lei în perioada 2008-2025 (cca. 5 miliarde doar în perioada 2014-2025). Taxa pe apă plătită de Hidroelectrica către ANAR a crescut de peste 10 ori în intervalul 2008 – 2025, de la 3,56 lei/MWh în 2008, la 37,33 lei/MWh în 2025. De menționat că actualizarea cu rata inflația în aceeași perioadă ar fi însemnat o majorare a taxei de la 3,56 lei/MWh, la aprox. 8,17 lei/MWh”, arată președintele Hidrosind.
Astfel, doar de la Hidroelectrica, Statul (direct la buget sau printr-o singură entitate pe care o deține) a încasat circa 40 miliarde de lei. Suma nu conține taxele pe salarii, pentru sănătate, șomaj, către alte instituții ale statului, către bugetele locale etc.
Ca o concluzie, Nicolae Aurariu este de părere că, în toată această perioadă, ”cel mai deștept băiat din sectorul energetic a fost și este Statul; prin diverse mijloace acesta a reușit să colecteze zeci, poate chiar sute de miliarde de la societățile pe care le are în coordonare, întru acoperirea deficitului bugetar și menținerea pomenilor electorale, sumele respective nefiind regăsite în investiții specifice sectorului”.
Investiții periclitate de insolvență
Investițiile realizate de Hidroelectrica înainte de insolvență au fost mult mai mari față de perioada de după insolvență: 8,5 miliarde lei (1,21 miliarde lei/an) în perioada 2007 – 2013 și de aproape 2,5 ori mai mici în perioada 2014-2025: 5,7 miliarde lei (480 milioane lei/an)
”Măsurile de reducere/eliminare a unor cheltuieli luate pentru a scoate compania din insolvență în timp record, din motive lesne de înteles pentru cine cunoaște detaliile (miza politică în an electoral și onorariul de succes al administratorului judiciar, de 2,2 milioane euro) au lăsat urme care nu s-au simțit chiar imediat, dar al căror efect este ireversibil.Programele de dezvoltare pentru anul 2013 și ulterioare au fost diminuate semnificativ, o mare parte din investițiile în curs la vremea respectivă fiind considerate nerentabile de către administratorul judiciar (AJ), chiar și cele aproape finalizate; unele au fost catalogate ca fiind investiții de amploare cu componentă energetică redusă, dar chiar și acestea se dovedesc a fi necesare, pentru folosințele complexe aduse (apărare împotriva inundațiilor, alimentare cu apă a populației); pentru altele, AJ a considerat costurile ca fiind excesive. Exemple relevante: AHE Pașcani, AHE Surduc-Siriu, AHE Cerna-Belareca, CHE Răstolița, AHE Runcu-Firiza, AHE a râului Jiu pe sectorul Bumbești-Livezeni, Aducțiunea secundară Bistra-Lac Poiana Mărului”, mai arată Nicolae Aurariu.
”Oprirea, chiar și temporară, a unor investiții în perioada insolvenței a condus la blocajele din prezent (litigii legate de mediu ca urmare a modificărilor legislative, dispute pe terenuri etc.)”, se mai arată în analiză.
De altfel, din această cauză au avut de suferit și companiile care asigurau servicii pentru hidrocentrale: Hidroconstrucția, Energomontaj, Institutul de Studii și Proiectări Hidroenergetice (ISPH), Institutul de Studii și Proiectări Energetice (ISPE), Hydro-Engineering Reșița (HYE), Uzina Constructoare de Mașini Reșița (UCMR) etc. În insolvență din luna decembrie 2011, principalele active ale UCMR au fost salvate prin înființarea UCMH Reșița și preluarea acestei societăți de către Hidroelectrica în anul 2024.
Cu toate neajunsurile, acțiunile Hidroelectrica au crescut la bursă, de la 104 lei/titlu (valoarea la listare, în 12 iulie 2023), la 175 lei/titlu (pe 15 iunie 2026). Astfel, Hidroelectrica a devenit cea mai valoroasă companie din țară, cu o capitalizare bursieră de 78,7 miliarde de lei.
Compania și-a propus ca, până în anul 2031, să crească puterea instalată de la aproximativ 6.421 MW, la peste 8.300 MW, să dezvolte peste 1.700 MW în proiecte eoliene și fotovoltaice, să pună în funcțiune sisteme de stocare de peste 2.300 MWh și să continue cel mai amplu program de retehnologizare din istoria sa. La acestea se adaugă proiectele de acumulare prin pompaj de la Tarnița, Brădișor și Frasin–Pângărați, care ar putea aduce încă 1.590 MW și aproape 16.000 MWh capacitate de stocare. ”În total, vorbim despre investiții care depășesc 39 miliarde de lei”, mai arată Nicolae Aurariu.
Cea mai gravă problemă – lipsa de personal
Cea mai gravă problemă cu care se confruntă Hidroelectrica este lipsa de personal. Mai mult, din cauza legislației privitoare la companiile în care statul este acționar majoritar, nici nu se pot face angajări.
Refuzul Statului de a accepta noi angajați în companie are consecințe dintre cele mai grave: ”afectarea atât a capacității de operare a Hidroelectrica (cele 100 de posturi vacante din 2025 pentru care s-a solicitat aprobare de ocupare fiind din activitatea de exploatare a centralelor, barajelor, stațiilor de transformare), cât și a activității de furnizare, prin neaprobarea creșterii numărului de posturi pentru acest segment, în continuă extindere, imposibilitatea menținerii capacității operaționale a UCMH Reșița, care a încheiat cu Hidroelectrica contracte de modernizare/retehnologizare/reparații capitale pentru capacități de producție care însumează cca. 1.500MW!!!, imposibilitatea menținerii capacității operaționale a SSH Hidroserv SA, societatea de servicii care asigură mentenanța preventivă și corectivă pentru instalațiile Hidroelectrica și are încheiate cu Hidroelectrica o serie de contracte de retehnologizare/modernizare, printre care cele pentru Baraj Vidraru, HA4 Porțile de Fier”, mai arată președintele Hidroserv.
”În mod natural, apa curge de la munte la câmpie, de la deal la vale. De la înființarea sa și până în prezent, Hidroelectrica a funcționat natural în puține și scurte perioade. Nu a fost lăsată să curgă la vale, nu a fost lăsată să curgă lin. An de an, lună de lună, zi de zi, mulți dintre salariații din Hidroelectrica au fost nevoiți să înoate contra curentului. Nu toți au vrut să o facă, nu toți pot să o facă, nu toți rezistă suficient. Dar cei care au rezistat (destui), oamenii cu adevărat umani, s-au identificat cu firma aceasta. Au devenit una cu ea și au învățat să urce. Doar lor li se datorează succesul acestei companii! PENTRU CĂ EI SUNT FLUVIUL CARE URCĂ MUNTELE! Și sunt convins că nimeni nu-și dorește ca acest fluviu să-și iasă din matcă și să se reverse la vale …”, își încheie Nicolae Aurariu analiza publicată pe contributors.ro.
