Comisia Națională de Prognoză (CNP) a revizuit în creștere proiecția privind avansul produsului intern brut (PIB) pentru acest an de la 3,3% la 3,4%, se arată în Prognoza preliminară de toamnă 2015, publicată pe site-ul instituției. În prognoza de primăvară, instituția estima o creștere economică de 3,3% pentru acest an. Potrivit CNP, produsul intern brut nominal va fi de 704 miliarde lei (158,3 miliarde de euro) în 2015.
CNP a revizuit, de asemenea, în urcare cu 0,7 puncte procentuale, prognoza privind avansul economiei în 2016, PIB urmând să crească cu 4,1%.
În ceea ce privește consumul gospodăriilor, acesta este așteptat să crească cu 4,5%, în acest an, și cu 4,4% în 2016, iar cel al administrației publice cu 2% în 2015 și cu 3% anul viitor.
Formarea brută de capital fix (investiții — n.r.) este de așteptat să urce cu 7,6% în acest an și cu 6,2% în 2016.
Importurile vor continua să crească mai mult decât exporturile, balanța comercială în acest an fiind așteptată să se închidă pe un deficit de 6,9 miliarde de euro în acest an și de 7,9 miliarde de euro în 2016.
Numărul salariaţilor va creşte cu 8,5%
Potrivit prognozei CNP, tot mai mulţi români buni de muncă vor ieşi din categoria „populaţiei inactive”, în următori patru ani. De asemenea, numărul dar şi proporţia salariaţilor vor creşte în totalul „populaţiei active în vârstă de muncă”. Structura populaţiei active bune de muncă se va schimba în următorii patru ani, potrivit raportului Comisiei Naţionale de Prognoză.
Numărul românilor activi care au vârsta de muncă (15 – 64 de ani, potrivit standardelor statistice) va creşte cu 2,5% în 2019 faţă de 2015, fără ca numărul celor inactivi să crească proporţional, ci dimpotrivă, va scădea cu peste 10%. Numărul românilor inactivi deşi sunt buni de muncă va continua să fie mai mare de patru milioane (4,17 milioane de persoane, mai exact).
De asemenea, numărul şomerilor va scădea sub pragul de 600.000, până la 597.000, sau cu 3,7 % în 2019 faţă de 2015.
Numărul salariaţilor va creşte cu 8,5% în aceeaşi perioadă, până la mai mult de 6,5 milioane de oameni. În schimb, numărul celor care sunt activi sub altă formă decât cea a contractelor de muncă va scădea cu mai mult de 11%, până la aproape 2,2 milioane de persoane, probabil şi din cauza tendinţei autorităţilor de a reduce avantajele fiscale ale altor forme de remunerare.
Proporţia celor buni de muncă dar inactivi va scădea de la peste 53% în 2015 (4,6 milioane faţă de 8,76 milioane), la peste 46% în 2019 (4,1 milioane faţă de 8,88).
Populaţia ocupată totală va fi de 8,72 milioane în 2019, cu 2,7% mai mare decât în 2015 (estimare pentru sfârşitul anului).
Deflaţie şi un curs mediu de 4,4 lei/euro în 2018
Cursul valutar mediu pe 2015 va fi de 4,45 lei / euro, dar ar putea scădea din ce în ce mai mult, până 4,40 lei / euro în 2018, ca urmare a progreselor economiei, potrivit estimărilor CNP. Inflaţia va urca de la valoarea negativă din acest an, la o valoare pozitivă nu mai mare decât ar fi necesar pentru buna funcţionare a economiei.
Urmează cel puţin trei ani de întărire sistematică a monedei naţionale faţă de cele două cele mai puternice valute ale lumii, mai exact cu 0,23% în 2016 faţă de anul anterior (până la 4,44 lei / euro) şi cu 0,45% în 2017 (până la 4,42 lei / euro) şi în 2018, în termeni nominali (curs mediu).
Leul ar urma să aibă un curs mediu de 4,4 lei / euro şi de 3,83 lei / dolar în 2018. Faţă de dolar, leul ar trebui să se aprecieze până la 3,93 lei / dolar în 2016, la 3,88 lei / dolar în 2017 şi la 3,83 lei / dolar în 2018.
CNP nu a mai făcut prognoze de curs pentru 2019, pentru că, teoretic, în acel an ar urma ca România să adere la euro. Astfel că prognozele CNP vor fi ţinut seamă şi de evoluţia „în tunel” care este cerută înainte de aderare. Timp de doi ani, înainte de anul aderării la euro, moneda naţională trebuie să fluctueze doar într-un intervalul de plus – minus 15% faţă de euro, nici mai sus, nici mai jos.
Pe de altă parte evoluţia de ansamblu a economiei ar urma să fie una favorabilă, cu un PIB în creştere reală cu 3,4% în 2015 şi cu tot mai mult peste 4% în fiecare din următorii patru ani de la 704,5 miliarde lei (158,3 miliarde euro, conform cursului mediu estimat de CNP), la 905,7 miliarde de lei (205,8 miliarde euro) în 2019.
Altfel spus, economia României va creşte cu peste 28 % (în lei) în următorii patru ani, şi cu 30% în euro.
Creşterea economică va fi încurajată şi de ieşirea din deflaţie. Inflaţia va urca de la valoarea negativă din acest an, la o valoare pozitivă nu mai mare decât ar fi necesar pentru buna funcţionare a economiei, potrivit aprecierilor obişnuite ale economiştilor.
Indicele preţurilor de consum va creşte de la -0,7% în 2015, la 1,8% în 2016 şi la 2,5% în 2017, urmând să se stabilizeze la 2,3% – 2,2% în 2018 – 2019.
