Comisia Europeană a aprobat de principiu acordarea unei sume de 180 de milioane de euro pentru decontaminarea siturilor poluate istoric, pentru care statul român trebuie să acorde despăgubiri companiei Petrom, se arată în nota de fundamentare a unui proiect de Ordonanţă iniţiat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).
Prin textul Ordonanţei se va modifica legea de privatizare a Petrom, 555/2004, astfel că, la art. 22 din lege se introduce un nou alineat: “Sumele necesare pentru plata de către vânzător a despăgubirilor prevăzute în contractul de privatizare pot fi asigurate şi de către Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice din fonduri externe nerambursabile, în condiţiile legii”.
În prezent, sumele necesare pentru plata despăgubirilor prevăzute în contractul de privatizare al Petrom sunt asigurate de Ministerul Finanţelor Publice din veniturile încasate de instituţii publice în procesul de privatizare, din vânzarea de acţiuni deţinute de stat la societăţi comerciale şi din dividende, explică reprezentanţii Finanţelor în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.
Prin legea de privatizare a Petrom, statul s-a angajat ca, pe o perioadă de 15 ani de la data finalizării privatizării, respectiv începând cu 14 decembrie 2004, să despăgubească în totalitate compania pentru orice pretenţii în legătură cu contaminarea istorică a mediului, conform termenilor şi condiţiilor prevăzute în angajamentul de despăgubire privind mediul (art. 18 alin. 1). Valoarea maximă anuală pe care statul român s-a angajat s-o vireze Petrom pentru ecologizare este de 50 milioane de euro.
În plus, timp de 30 de ani de la data finalizării, să despăgubească, în totalitate, compania pentru orice pretenţii în legătură cu abandonarea şi scoaterea din funcţiune a sondelor abandonate, oprite, închise sau care aşteaptă să fie abandonate, la data semnării sau finalizării, după caz, în conformitate cu temenii şi condiţiile prevăzute în angajamentul de despăgubire privind mediul (art. 18 alin. 2).
“În urma discuţiilor purtate la nivelul Comisiei Europene, prin scrisoarea CE înregistrată la MMSC cu nr. 53305/RP/09.04.2013, s-a pronunţat admisibilitatea de principiu a solicitării de asistenţă pentru proiectul major “Reabilitarea siturilor contaminate istoric cu produse petroliere, faza I şi finanţarea din fonduri nerambursabile aferente POS Mediu, Axa prioritară 2 “Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric”, Domeniul Major de Intevenţie 2 “Reabilitarea zonelor poluate istoric”, potrivit notei de fundamentare.
180 milioane de euro de la UE
Intervenţiile al căror beneficiar este Ministerul Mediului vor viza decontaminarea a aproximativ 50 de situri poluate istoric aferente facilităţilor, precum şi a unui număr de aproximativ 850 de amplasamente aferente sondelor, conform prevederilor contractului de privatizare Petrom, valoarea aplicaţiei de finanţare admisă de principiu de către Comisia Europeană ridicându-se la 180 de milioane euro.
În septembrie 2011, ministrul de atunci al Mediului, Laszlo Borbely, a declarat că statul trebuie să plătească 400 de milioane de euro pentru lucrările de decontaminare care vor fi realizate pe platforma rafinăriei Arpechim, deţinută de Petrom, în condiţiile în care contractul de privatizare a Petrom prevede faptul că statul va suporta cheltuielile legate de poluarea istorică. “Din datele pe care le avem acum, acest lucru înseamnă peste 400 de milioane de euro”, a spus Borbely.
În aprilie 2012, Ionuţ Georgescu, şeful Departamentului de Gestionare a Deşeurilor şi Substanţelor Periculoase din Ministerul Mediului, declara că suma totală pe care România ar trebuie să o cheltuiască în următorii 25 de ani pentru decontaminarea istorică a siturilor s-ar putea ridica la 20 de miliarde de euro.
Diferent pe exces de zel
Compania austriacă OMV a ajuns proprietara Petrom în urma Legii nr. 555/2004, prin care se consfinţeşte privatizarea societăţii româneşti. Contractul de privatizare Petrom cuprinde, în Anexa P, toate condiţiile de mediu pe care noul proprietar, OMV, trebuia să le îndeplinească. Lista este extrem de laborioasă, plecând de la măsurile de protecţia mediului din benzinării şi până la dezafectarea conductelor nefuncţionale. Pe categorii, obligaţiile de mediu au fost evaluate, în 2004, la 26,037 milioane de euro pentru Arpechim, 31,861 milioane de euro pentru Petrobrazi, 45,824 milioane de euro pentru Doljchim, 29,233 milioane de euro pentru distribuţie şi comercializare şi 29,233 milioane de euro pentru sectorul upstream. În total, costurile de mediu cunoscute la momentul privatizării au fost evaluate la 178,555 milioane de euro.
În 2009, Ministerul Mediului a reuşit că constituie Comisia care să analizeze cererile de plată înaintate de Petrom, pentru decontarea lucrărilor de ecologizare făcute potrivit legii de privatizare. Până acum, Ministerul Mediului nu a acceptat la plată nici una dintre cele două cereri de decontare a lucrărilor de decontaminare făcute de OMV Petrom, motiv pentru care compania austriacă a sesizat Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris, încă din 2011. Compania a cerut obţinerea unei interpretări obiective a două solicitări adresate statului român, privind rambursarea a circa 21 milioane euro (91,68 milioane lei), sumă cheltuită pentru activităţi de decontaminare.
Surse din domeniu au declarat că divergenţele dintre cele două părţi, statul român şi compania de petrol, se referă la sumele solicitate pentru lucrările executate. Adică, Petrom, pentru a ajunge la acelaşi rezultat, de ecologizare a siturilor contaminate istoric, ar fi făcut “exces” de studii, de exemplu, cu plata corespunzătoare a acestora.
