Acasă Stiri ExterneAmerica Se renunță la centrala pe gaze de la Ișalnița. Proiectul va fi înlocuit cu baterii de stocare

Se renunță la centrala pe gaze de la Ișalnița. Proiectul va fi înlocuit cu baterii de stocare

de M G

Marian NĂSTASE

“În locul Centralei de la Ișalnița, s-a luat decizia să reconvertim proiectul într-unul pe baterii, ca să nu pierdem banii din Fondul pentru Modernizare”, a anunțat Marian Năstase, președintele Consiliului de Administrației al ALRO Slatina, la Forumul Energiei, organizat de Financial Intelligence. Pe de altă parte, acesta a declarat că s-a democratizat corupția în piața ATR-urilor, precizând că trebuie să separăm speculatorii de investitorii serioși. În plus, el a cerut implementarea unei scheme de sprijin pentru industrie, după modelul unor state precum Bulgaria, Letonia și Germania, finanțată din Fondul pentru Modernizare.

Marian Năstase a spus că problema avizelor tehnice de racordare (ATR) a devenit una sistemică, alimentată de corupție și de speculații cu proiecte energetice „la biblioraft”: „De ce unii iau în două zile ATR-uri și alții nu iau? Păi e simplu: e corupție. Unii iau pentru că au cărări bătătorite și plătesc șpăgi ca să ia ATR-uri mai devreme”, a spus șeful ALRO.

El susține că piața a ajuns la o inflație de proiecte autorizate, fără garanția că acestea vor fi și realizate: “80.000 MW emiși în Avize Tehnice de Racordare — aproape de zece ori necesarul real al României. Aceasta nu este o piață funcțională, este o piață deturnată. S-a democratizat corupția, iar investitorii serioși nu mai pot răzbi printre cei care fac trafic cu bibliorafturi. Atât timp cât singurele criterii de filtrare a investitorilor rămân cele pur financiare, samsarii care stau pe cash pentru că au vândut deja bibliorafturi cu parcuri fotovoltaice vor fi în continuare avantajați față de investitorii reali. Sunt serioși cei care au pus în funcțiune parcuri de baterii și parcuri fotovoltaice. Sunt serioase fondurile de investiții cu proiecte finalizate în regenerabile. Nu sunt serioși cei care au strâns numerar din vânzarea bibliorafturilor ultimilor zece ani. Avem nevoie și de criterii calitative — track record, capacitate de execuție, proiecte realizate. Doar garanții mai mari nu rezolvă nimic: vor selecta tot speculatorii, doar pe cei mai capitalizați”, a spus Marian Năstase.

Pe de altă parte, acesta a anunțat că, în locul centralei pe gaze de la Ișalnița, se vor construi baterii de stocare a energiei.

“În locul Centralei de la Ișalnița, s-a luat decizia să reconvertim proiectul într-unul pe baterii, ca să nu pierdem banii din Fondul de Modernizare”, a spus șeful ALRO. Acesta a vorbit despre proiectul de la Ișalnița, unde licitația pentru CCGT a fost anulată, după ce nu s-a prezentat niciun ofertant. Marian Năstase a spus că, ulterior, au apărut discuții cu furnizori de turbine interesați de negociere directă.

“A doua licitație pentru centrala de la Ișalnița s-a anulat pentru că nu a venit nimeni la licitație. Însă, la un interval extrem de scurt, au început discuții cu furnizorii de turbine, care au vrut să meargă la negociere directă. De ce aș accepta o negociere directă dacă nu ai venit la licirația pe SEAP? S-a luat decizia să reconvertim proiectul într-unul pe baterii, ca să nu pierdem banii din Fondul de Modernizare. Acum patru ani, proiectele pe baterii nu erau mature, erau scumpe. Acum s-au ieftinit, se găsesc, iar competiția e mare”, a mai spus Marian Năstase.

Acesta a precizat că ALRO este acționar minoritar în SPV-ul care urma să construiască centrala și că, pentru a pune baterii, este nevoie de acordul acționarului majoritar, Complexul Energetic Oltenia.

Licitația petru construcția centralei electrice pe gaze de 850 MW de la Ișalnița, contract estimat la 750 de milioane de euro, a fost anulată, pentru a doua oară, în luna ianuarie, după o primă licitație anulată în toamnă.

România riscă să devină tot mai neatractivă pentru investiții industriale

Pe de altă parte, Marian Năstase a declarat că “România riscă să devină tot mai neatractivă pentru investiții industriale, în condițiile în care alte state europene oferă energie mai ieftină industriei”. El a atras atenția și asupra situației industriei românești, spunând că economia, „baza țării”, merge prost, iar fără sprijin pentru industrie nu pot funcționa nici sistemele sociale, administrative sau politice.

Șeful ALRO a explicat: “În societate există patru niveluri. La baza țării există economia. Dacă economia merge bine, atunci următorul nivel, care e sistemul social – pensii, alocații pentru copii, are resurse pentru a fi sprijinit. După aceea, următorul nivel este cel administrativ – administrația centrală și locală, funcționari, birocrați, birocrație care trebuie să implementeze politici publice, sănătate, educație, poliția, armată și așa mai departe. Dacă economia merge bine au și aici resurse ca să facă aceste sisteme de care avem nevoie toți să meargă bine. Și ultimul nivel este sistemul politic, care dacă treaba merge bine, are voturi. Dacă merge prost…e o problemă. Așa cum văd eu acum, este clar că toată lumea a ajuns să conștientizeze că, la nivel economic, la baza țării, la firul ierbii, pe unde îmi petrec eu zilele, treaba merge foarte prost. Nu numai în industria mea, dar au sesizat și cei de la Bruxelles acest lucru. Azomureș s-ar putea să fie unul dintre puținele combinate care au mai rămas în activitate în Uniunea Europeană, nu numai în România. Și atunci evident că toată lumea a conştientizat că trebuie să facem ceva cu industria –  ori o alungăm definitiv, o închidem, o tăiem la fier vechi sau facem ceva pentru ea?”

Marian Năstase a cerut implementarea unei scheme de sprijin pentru industrie, după modelul unor state precum Bulgaria, Letonia și Germania, finanțată din Fondul de Modernizare.

„Dacă se dorește sprijinirea industriei, schema trebuie implementată anul acesta”, a declarat Năstase.

Președintele ALRO a mai precizat că România riscă să devină tot mai neatractivă pentru investiții industriale, în condițiile în care alte state europene oferă energie mai ieftină industriei: “În industria aluminiului, concurenții noștri din Franța au energie la 47 de euro de vreo trei ani. Noi plătim 110. ALRO plătește 60 de milioane de euro în plus pe an la energie față de competitorii din Vestul Europei”.

din aceeasi categorie

Comentează

* By using this form you agree with the storage and handling of your data by this website.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.