Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat, într-o conferință de presă, că vânzarea accelerată a unor pachete minoritare de acțiuni nu ocolește Bursa de Valori, ci se face prin Bursa de Valori şi a fost pusă pe listă ca soluție de rezervă în cazul în care nu se reușește restructurarea a trei companii, un alt jalon unde România riscă pierderea a 70 milioane de euro (circa 357 milioane lei). Conform documentelor apărute în spațiul public, dacă s-ar vinde 10% din acțiunile Hidroelectrica și 7% din cele ale Romgaz prin metoda de vânzare accelerată, care presupune și discount, statul ar urma să încaseze, potrivit acelorași documente, cu aproximativ 1.200 milioane de lei (circa 235 milioane de euro) mai puțin decât dacă acțiunile s-ar vinde la prețul de piață. Adică statul român ar fi dispus să piardă 235 milioane de euro, ca să câștige de 3 ori mai puțin (70 milioane euro)!
„O listare accelerată înseamnă că îmi aleg eu momentul când vând un pachet de acţiuni şi momentul acela este atunci când e un preţ sus, când bursa este sus şi cu un discount pe care pot să mi-l calculez şi să consider că îmi este avantajos versus o listare cu pregătire, care înseamnă costuri de prelistare, costuri de studii de fezabilitate, costuri de atrage investitor, toate acele costuri pe care o listare clasică le include şi care uneori pot să fie suficient de mari şi mai presupune un risc, nu ştiu ce se întâmplă la data la care eu am anunţat listarea. Poate piaţa se duce în jos. Sunt avantaje şi dezavantaje şi să ştiţi că n-a inventat nici Guvernul Bolojan şi nici Cabinetul vicepremierului aceste instrumente sănătoase, care fac bine ţărilor din jurul nostru, dar care, iată, ne întorc pe noi în anii ’90, pentru că acolo au rămas politicienii noştri. În anii ’90. În timp ce lumea în jurul nostru evoluează, în timp ce economiile din jurul nostru cresc, noi ne batem joc de ţara asta şi ne batem joc de oameni. Îi ţinem în beznă şi le spunem că ne vindem ţara, când de fapt nu vrem decât să facem companii transparente şi care să producă bani pentru cetăţenii acestei ţări”, a mai afirmat vicepremierul Oana Gheorghiu.
„Este încă o dovadă a faptului că această moţiune (n.r. – moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR) este o minciună, pentru că aţi avut acces cu toţii la documente şi sper că le-aţi prezentat public la posturile dumneavoastră de televiziune aşa cum erau prezentate şi aşa cum scria o listă exploratorie, fără asumare politică, pusă pe masa discuţiei în mod transparent. Dacă voiam să vindem ceva, să ascundem ceva, nu cred că făceam public acest lucru. Vânzarea accelerată nu ocoleşte Bursa de Valori, se face prin Bursa de Valori şi a fost pusă pe listă ca opţiune în cazul în care nu reuşim restructurarea a trei companii astfel încât să ne atingem jalonul. Am făcut o analiză profesionistă alături de Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) şi alături de toţii stakeholderii din piaţa de capital, astfel încât să avem mai multe variante şi să aducem banii acasă. Faptul că pentru o zonă politică acest lucru nu contează şi banii românilor nu contează şi au pus această moţiune, dacă au pus-o, eu n-am văzut-o, dar dacă aşa sună, se bazează pe o minciună, pentru că documentele sunt publice. Şi oamenii care vor să afle adevărul pot să-l afle foarte uşor. Sper ca oamenii să citească, pentru că era clar o listă exploratorie, precizată încă o dată, în mod transparent. Dar iată că transparenţa nu mai contează în România, ea este folosită ca instrument politic pentru a ne bate joc de ţara asta”, a precizat Oana Gheorghiu, într-o conferinţă organizată de AMEPIP la Palatul Victoria.
De remarcat, potrivit unei Note de informare realizată de Aparatul de lucru al vicepremierului Oana Gheorghiu (vezi – nota informare listare companii), din vânzarea a 10% dintre acțiunile Hidroelectrica s-ar încasa la buget 6,2 miliarde lei, în condițiile în care valoarea de piață a companiei este de aproximativ 71 miliarde lei, ceea ce înseamnă că 10% din acțiuni valorează 7,1 miliarde lei. La Romgaz, același document estimează un câștig la buget de 3,1 miliarde lei din vânzarea a 7% din acțiuni. Cum valoarea de piață a Romgaz este de aproape 49 miliarde de lei, 7% din acțiuni valorează 3,4 miliarde de lei. Astfel, la valoarea de piață, din vânzarea acțiunilor, statul ar trebui să încaseze 10,5 miliarde de lei. În schimb, documentul elaborat de Aparatul de lucru al vicepremierului Oana Gheorghiu prin care se propune vânzarea accelerată avansează o sumă de numai 9,3 miliarde de lei.
Adică statul român ar urma să piardă 1,2 miliarde de lei. Și pentru ce? Ca să câștige 70 milioane de euro (circa 357 milioane lei) din îndplinirea jalonului 443 din PNRR!
Pe de altă parte, jurnaliştii au întrebat dacă sunt avute în vedere vânzări de participaţii la companii strategice, precum Romaero sau Uzina Romarm de la Cugir.
„Eu sper că le cereţi să şi probeze aceste lucruri, pentru că ar fi bine să ajungem în ţara asta la o maturitate politică, la o onestitate şi la un discurs care să nu ducă în derizoriu nimic. Oamenii aceştia se luptă cu nişte instrumente economice sănătoase care aduc prosperitate. Şi am să vă spun ceva. Companiile de stat nelistate la bursă au acumulat în ultimii ani pierderi de 14 miliarde de lei. Companiile de stat listate la bursă au adus la buget anul trecut 8 miliarde de lei dividende. Judecaţi dumneavoastră şi judecaţi dumneavoastră această moţiune de cenzură dacă ea se bazează pe o minciună. E cu atât mai trist că se bazează pe o minciună şi că măcar nu-şi asumă faptul că vor să scoată de la guvernare oamenii care fac cu adevărat reformă. Pentru că, să nu uităm, nu s-au opus acestei guvernări atunci când s-a mărit TVA-ul, atunci când s-au mărit taxele, atunci când s-au redus anumite venituri. Ci se opun reformei. În momentul în care am ajuns să vedem ce se întâmplă în companiile de stat, în momentul în care am ajuns să aprindem lumina, iată s-au supărat. E trist”, a mai spus vicepremierul Oana Gheorghiu, în conferinta organizată de AMEPIP la Palatul Victoria.
România nu a pierdut până în prezent bani pe zona de granturi din PNRR
România nu a pierdut până în prezent bani pe zona de granturi din PNRR, dar există acest risc la cererea de plată 3, pentru că guvernele anterioare nu au luat măsurile corespunzătoare la timp, spus, la rândul său, ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Dragoş Pîslaru, prezent la conferința AMEPIP.
„În acest moment mă bucur să pot clarifica lucrurile acestea cu PNRR-ul. În PNRR ai două componente. Ai o componentă de grant, care e nerambursabilă, şi o componentă de împrumut. O să vă rog mult în zona mass media să agreăm cu toţii că a pierde bani, înseamnă să pierzi bani din suma nerambursabilă. Deci, din banii care sunt daţi grant de Comisia Europeană. A reduce zona pe care te împrumuţi tu pentru că vrei să o finanţezi altfel, din punctul meu de vedere nu este o pierdere, decât cel mult dacă vă puteţi gândi între o rată de dobândă mai mică, să zicem, pe care o ai cu Comisia Europeană, decât rata de finanţare uzuală. Şi acum revenim: până în prezent nu s-a pierdut niciun leu din zona de granturi. La cererea de plată 3, va fi prima oară când acea cerere suspendată în luna mai 2025, pentru că guvernul nu şi-a făcut treaba, guvernele anterioare, vom pierde primii bani pe granturi, pentru că în domeniul transporturilor nu s-au făcut numirile aşa cum am discutat aici, în domeniul energiei nu s-au făcut toate numirile aşa cum am discutat aici, şi în domeniul AMEPIP nu s-au făcut lucrurile la timp aşa cum trebuiau făcute”, a precizat Dragoş Pîslaru.
Potrivit ministrului, domeniile în care au fost înregistrate problemele menţionate se aflau la aceea vreme sub coordonarea iniţiatorilor moţiunii de cenzură depusă marţi în Parlament.
„O să vă rog frumos să faceţi analiza dumneavoastră, dar cu sinceritate, cine coordona Transporturile, Energia şi AMEPIP. Şi dacă faceţi acest lucru şi ajungeţi la concluzia că 100% acest control era exercitat de cei care acum ne acuză, atunci o să vă rog să le transmiteţi înapoi mesajul că dacă va fi prima sumă de bani de grant care se va pierde, va fi strict din iresponsabilitatea domniilor lor. Am avut 5 informări în şedinţele de Guvern cu privire la faptul că nu respectă acel lucru înaintea datei de 28 noiembrie, care a fost data limită. Deci, orice fel de lucru care îmi vine din PNRR că se pierd bani din zona aceea, o să vă rog frumos să şi le ia şi să şi le ducă acolo unde nu le-au îndeplinit. Ca să fiu foarte explicit. În ceea ce priveşte restul de bani de grant care sunt responsabilitatea directă a mea şi a guvernului Ilie Bolojan, până când nu vom pierde vreun leu în plus faţă de ce s-a pierdut din cererea 3, ca urmare a ce v-am spus, un euro ca să fiu mai explicit (…) o să vă rog să mergeţi pe ceea ce vă spun: nu vom pierde bani din grant. Şi acum veţi zice: ‘domnule, eşti prea optimist’. Fireşte. Evident, dacă pică complet Guvernul şi n-o să avem nicio posibilitate să facem nimic în perioada următoare, iar vom şti de ce pierdem bani”, a explicat Dragoş Pîslaru.
De asemenea, ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene a menţionat care este strategia pe care intenţionează să o aplice, astfel încât România să nu piardă bani din PNRR.
„Dar am un plan pe care l-am discutat cu preşedintele, l-am discutat cu premierul. Este un plan pe care chiar şi partidele care s-au retras din coaliţie îl susţin ca idee, ca principiu. Avem acum o posibilitate chirurgicală pe care am prenegociat-o cu Comisia Europeană, ca pe zona de grant, dacă avem orice investiţie în risc, să o înlocuim cu lucruri pe care le-am finalizat deja pe componenta de împrumut. Dacă vom obţine acel lucru şi avem capacitatea guvernamentală să putem face aceste modificări, care iau timp, şi nu avem decât o singură lună la dispoziţie să facem acest lucru, deci înainte de 31 mai, împreună cu colegii de la Finanţe şi cu prim-ministru – şi avem o primă întâlnire joi dimineaţa la ora 9.00 pe acest subiect – putem salva toată componenta de grant în continuare, iar România să ia toţi banii pe partea de grant”, a declarat Dragoş Pîslaru.
În ceea ce priveşte partea de împrumuturi, acesta a precizat că decizia va depinde de o analiză a costurilor şi a eventualelor penalităţi.
„Pe partea de împrumut vom face o analiză, să ne uităm dacă penalitatea de neterminare este mai mare decât suma efectivă pe care ar trebui să o luăm, atunci probabil că renunţăm la ea, dacă avem în sens invers, o păstrăm, şi atunci oricum vom pierde nişte sume marginale pe zona de împrumut, care nu sunt o problemă. Deci, nu mă doare deloc că mă împrumut mai puţin, este într-adevăr o diferenţă de cost de împrumutare între banii cu care mă împrumut de la Comisie şi banii cu care m-aş împrumuta pe piaţă, dar sunt sume marginale”, a mai arătat Pîslaru.
El a reiterat că a renunţa la banii pe care România îi poate împrumuta prin PNRR nu înseamnă că aceştia sunt o pierdere.
„Nu i-am pierdut, nu se duc în deficit, din contră, sunt bani care putem într-adevăr oricând să îi împrumutăm din alte părţi. Pe partea de grant, primii bani se vor pierde pe acele domenii pe care vi le-am spus şi eu vă spun astăzi că dacă sunt lăsat să-mi fac treabă, prim-ministrul Ilie Bolojan este lăsat să susţină aceste lucruri, preşedintele este lăsat să medieze şi să asigure un acord politic pe aceste lucruri pe PNRR, le terminăm şi luăm şi bani”, a mai afirmat Dragoş Pîslaru.
