Metodologia prin care vor fi identificate zonele prioritare pentru biodiversitate promovată de Ministerul Mediului naște mari pasiuni. Dacă proiectul de act normativ a fost folosit cu rea credință de un partid din opoziție, după cum susține ministra Mediului, acum forestierii atrag atenția că totul trebuie aplicat cu mare atenție ca să nu afecteze profund industria de profil, așa cum s-a petrecut în Bulgaria. De fapt, foresterii cer „gospodărire activă, științifică, transparentă” a pădurii, fără excese în direcția constituirii „zonelor prioritare pentru biodiversitate”.
Asociația Forestierilor din România (Asfor) atrage atenția asupra mai multor neclarități tehnice și juridice ale Proiectului de Ordin pentru identificarea Zonelor Prioritare pentru Biodiversitate (ZPB), aflat în consultare publică la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, se arată într-un comunicat de presă al Asfor.
Ciprian Muscă, președintele Asfor, „salută obiectivele de conservare ale Strategiei UE 2030, dar avertizează că aplicarea necalibrată a metodologiei propuse riscă să producă, în România, efecte similare colapsului sectorial înregistrat în Bulgaria în 2025–2026”. Potrivit acestuia, din circa 1.000 de companii active în prelucrarea lemnului mai funcționează la parametri normali doar aproximativ 100, „ca efect al unei politici forestiere prinse între suprareglementare, presiuni de mediu și blocaje administrative, care a împins recoltarea legală la doar 42% din creșterea anuală — un minim istoric”, atrage atenția Muscă.
În documentul promovat de Ministerul Mediului, Asfor a ajuns la concluzia că există riscul ca pădurile gospodărite corect să fie reclasificate ca păduri old-growth și incluse în regim de non-intervenție, tocmai ca urmare a calității managementului. Asfor a identificat acest lucru ca fiind „cel mai sensibil punct tehnic”, referindu-se la păduri cu cicluri de producție de 120–160 de ani și tratamente apropiate de natură
„Asfor cere ancorarea juridică strictă a criteriului „pădure seculară” exclusiv prin tipurile funcționale T I și T II, conform OM nr. 3397/2012 și OM nr. 2525/2016”, precizează documentul. „Pădurile gospodărite în T III și T IV care au atins, prin management corect, vârste și structuri remarcabile nu trebuie penalizate pentru calitatea silviculturii care le-a produs. Diferența esențială între o pădure virgină și una gospodărită corect nu este de aspect, ci de origine și de intenție de management”, a afirmat Ciprian Muscă.
Potrivit comunicatului, Asfor formulează patru cerințe complementare: garantarea aplicării reale a clauzei de acord al proprietarului prevăzute în Ordin; introducerea unor mecanisme clare de compensare financiară — marele absent al textului actual; calibrarea procedurilor de urgență pentru atacurile de ipide și doborâturi masive prin termene maxime de avizare (7–10 zile); și articularea coerentă cu sistemele existente — Natura 2000, certificarea FSC, Catalogul Național al Pădurilor Virgine.
„ASFOR nu pledează pentru recoltă fără limite. Pledează pentru gospodărire activă, științifică, transparentă — singura cale prin care pădurea își păstrează, simultan, valoarea ecologică și utilitatea economică”, a mai spus președintele Asfor.
Asociația reamintește că suprafața pădurilor României a crescut cu peste 260.000 de hectare în ultimul deceniu, iar stocul de lemn pe hectar este între cele mai ridicate din Uniunea Europeană, pe fondul unei recoltări care rămâne sub 60% din creșterea anuală — sub media europeană.
„Asfor este, a fost și va rămâne partener constructiv al statului român în construirea politicilor forestiere. Suntem aici pentru a clădi soluții, nu pentru a ridica ziduri. Suntem aici pentru a apăra pădurea — toată pădurea: pe cea protejată strict și pe cea gospodărită activ, pentru că amândouă sunt necesare unei Românii deopotrivă verzi și prospere. Nu trebuie să cădem în capcana unor reglementări care să alimenteze scandalul public și ura împotriva sectorului forestier din România”, completează comunicatul.
