Problema avizelor tehnice de racordare (ATR) a fost amplu dezbătută în cadrul celei de-a VIII-a ediții a Forumului Energiei, organizat de publicația Financial Intelligence. Cum astăzi, România consumă maxim 9.000 MWh, iar ATR-uri s-au acordat pentru circa 80.000 noi MW, s-a discutat că trebuie încurajați investitorii serioși și descurajați speculanții. Pe de altă parte, având în vedere succesul listărilor inițiale ale unor companii din domeniul energetic, unii dintre participanții la dezbateri au declarat că o listare secundară nu poate reprezenta decât un nou succes.
”Propunerea ANRE de a crește garanția pentru ATR este un lucru foarte bun. Trebuie încurajați investitorii serioși”, a declarat eurodeputatul Virgil Popescu, membru al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, la Forumul Energiei.
„Cred că și noi (n.r. – România) ar trebui să ne gândim foarte repede și să finalizăm o legislație secundară foarte prietenoasă, în așa fel încât să încurajăm prosumatorii și consumatorii să se asocieze în aceste comunități, astfel încât energia în surplus de la cei care o produc să poate fi consumată de către cei care au nevoie de ea. Din păcate, până acum, nu s-a finalizat o legislație secundară a comunităților energetice și cred că aici mai avem de lucru”, a mai spus Virgil Popescu.
Referitor la criza din Golf, europarlamentarul a menționat că prețurile la petrol se formează pe piața mondială, ceea ce duce la scumpirea combustibililor și la noi.
În ceea ce privește prețurile energiei electrice în România, care sunt mult mai mari față de zona Europei Centrale și de Vest, Virgil Popescu a transmis că avem o lipsă a conectivității în toată zona Europei de Est și de Sud-Est de cealaltă zonă a Europei, având în vedere legătura slabă între Austria și Ungaria și inexistenta legătură între Austria și Slovacia.
“De asemenea, avem un importator net, care era exportator înaintea războiului, vorbim de Ucraina; avem Moldova, care este legată, practic, de Ucraina și, împreună, sunt legate la sistemul energetic european; De aceea, pachetul privind rețele, acel grid package, care a fost lansat de Comisia Europeană și al cărui shadow raportor al Partidului Popular European sunt, este în discuție în Parlament și vrea să rezolve, practic, aceste probleme la nivel european. Se dorește existența unui scenariu comun la nivel european, în așa fel încât să putem avea, în Europa, o piață funcțională, pentru că așa cum este ea acum, cu strangulările de rețele între diverse state, vorbim și de Spania – Franța, vorbim și de Nord-Sud, de Suedia, Germania, vorbim în interiorul Germaniei, vorbim de zona noastră, sunt foarte multe zone în care, practic, surplusul de energie nu ajunge. Comisia dorește practic să fluidizeze circulația energiei dintr-o zonă în alta”, a precizat Virgil Popescu.
Europarlamentarul a mai spus că a constatat cu surprindere că, în ultimii doi ani, au fost eliberaţi peste 58.000 MW în Avize Tehnice de Racordare. “E clar că trebuie făcut ceva, creșterea garanțiilor este un semnal că acei care vor cu adevărat să construiască o capacitate de producție, până la urmă, trebuie să aibă și capacitatea financiară să o facă“, a spus fostul ministru al Energiei.
În ciuda diverselor discuții din piață, Virgil Popescu apreciază că propunerea ANRE de creştere a garanţiei financiare pentru a se elibera Avizul Tehnic de Racordare este o măsură bună. ”Cred că şi ceea ce propun premierul şi guvernul în acest moment de a-i încuraja pe toţi cei care vor să facă investiţii în energie, să le facă, este un lucru foarte bun. Până la urmă, se doreşte să rămână în piaţă doar cei care cu adevărat vor să construiască aceste capacităţi sau care le duc la un ready to build fezabil şi au investitori în spate care vin şi construiesc aceste capacităţi”, a menţionat Virgil Popescu.
Listarea Hidroelectrica a fost un succes, ce poate fi replicat prin listări secundare
Listarea Hidroelectrica a fost un succes, ce poate fi replicat prin listări secundare ale unor companii care au o poveste de spus, a declarat, la cea de-a opta ediţie a Forumului Energiei, consilierul premierului, Sebastian Burduja.
“Ştiţi foarte bine că sunt un fan al pieţei de capital. Am făcut în urmă cu ani de zile acea lege care a redus substanţial impozitele pe câştiguri, la 1% respectiv 3%. Au mai crescut puţin între timp, dar tot suntem competitivi şi uitaţi-vă ce s-a întâmplat pe piaţă, creşterea explozivă a numărului de investitori de tip retail. Mai mult, am depus recent acea iniţiativă împreună cu Cristina Prună, Gabriela Hora, Claudiu Năsui pentru varianta românească de investiţii, fonduri de investiţii pentru pensie. Cred că e o idee bună. Eu consider că listarea Hidroelectrica a fost un succes şi că poate fi replicat prin listări secundare ale unor companii care au o poveste de spus. Hidroelectrica are o poveste de spus şi văd oameni care ştiu foarte bine asta în sală. Romgaz are o poveste frumoasă de spus cu Neptun Deep, Caragele şi altele. Poate chiar Azomureş, nu ştiu… Nuclearelectrica… Deci, la o listare secundară în cazurile acestea, e foarte important timing-ul şi ce poveste spui. Ideea în sine e una meritorie, fără ca statul român să-şi piardă controlul şi fără dezbateri sterile cu oameni care folosesc expresii de tipul că jucăm la bursă. Să spui că jucăm la bursă înseamnă că habar n-ai ce înseamnă bursa. Să spui că-ţi vinzi ţara prin listări secundare, iarăşi înseamnă că habar n-ai. Cred că ţara asta, după 36 de ani, a ajuns într-un punct în care genul acesta de opinii trebuie sancţionate foarte dur public, pentru că văd doar prostie şi incompetenţă şi eventual ticăloşie”, a menţionat Burduja.
Potrivit demnitarului, sistemul de garanţii din energie va încuraja investiţiile din partea investitorilor corecţi, unde samsarii de terenuri n-au ce căuta.
“Am văzut în spaţiul public tot felul de false dezbateri, cum că un sistem de garanţii ar privilegia firmele străine şi că nu mai pot sărmanii investitori români să susţină investiţiile în energie că se pun aceste garanţii. Nicio legătură cu realitatea aici… Nu e vorba despre capital românesc sau capital străin, e vorba despre investitori serioşi vs. samsari de terenuri. Chiar şi investitorii români serioşi îşi doresc o piaţă corectă, unde samsarii de terenuri n-au ce căuta, pentru că lucrul acesta l-am spus de când eram ministru şi de la începutul mandatului. Ulterior, alături de Lorant Antal, am şi încercat să corectăm lucrul acesta prin Parlament. Este absolut evident că atunci când un investitor serios vine cu un proiect, are bani, are disponibilitate, are know-how şi se trezeşte că primeşte costuri de întărire de milioane de euro sau multe milioane de euro, tot modelul financiar al investiţiei se schimbă. E posibil ca tocmai investiţia serioasă să nu mai poată fi realizată din cauza acestei supra-aglomerări”, a mai spus fostul ministru al Energiei.
Acesta a adăugat că, pe segmentul autorizaţiilor tehnice de racordare, România are o problemă în sensul că au fost emise foarte multe faţă de nevoile de consum.
“Dincolo de păreri, trebuie să recunoaştem cu toţii că avem o problemă, adică s-au emis foarte multe ATR-uri (Aviz Tehnic de Racordare, n.r.), peste 80 de gigawaţi, poate 81. Înţeleg că sunt încă vreo 30 de gigawaţi în procesare şi sunt cifre prea mari faţă de ceea ce are nevoie România, oricât de ambiţioasă ar fi viziunea noastră. Şi pe vremea mea, am avut această ambiţie ca România să fie o superputere regională în energie şi are tot ceea ce îi trebuie, dar există nişte limite al acestui fenomen şi cred că ANRE, prin preşedintele George Niculescu, are toată disponibilitatea să susţină demersul premierului de a face ordine în sector, de a face ordine în această piaţă şi cred că asta trebuie făcut”, a afirmat Burduja.
George Niculescu, președintele ANRE: Consider că ne facem treaba relativ bine
După trei ani de mandat, cumva am reuşit ca toată lumea să fie supărată pe ANRE, dar lucrul acesta e un barometru, în sensul că, dacă lumea se plânge de noi, consider că ne facem treaba relativ bine, a declarat preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), George Niculescu.
„După trei ani de mandat sunt mult mai cărunt, kilogramele aproximativ aceleaşi, dacă-mi permiteţi să fac şi o glumă. Am fost obişnuit cu ritmul acesta alert din vremea când eram secretar de stat la Ministerul Energiei. Deci, practic, eu pot să spun cu toată sinceritatea că nu m-am lăsat de muncă. N-am avut nevoie de prea multe meciuri de încălzire ca să ştiu şi să învăţ şi să deprind cu ce se ocupă Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei şi sectorul energetic, în general. De aceea, nu mi-am găsit niciodată circumstanţe atenuante cu privire la faptul că am intrat în instituţia asta şi am avut nevoie de câteva luni până să învăţ cum merg lucrurile, să cunosc oamenii şi să văd în general cum se comportă sistemul. Cine nu-i supărat pe ANRE, în momentul de faţă? Furnizorii, pentru că avem întârzieri cu privire la verificările de pe schema de plafonare-compensare. Probabil că operatorii de distribuţie în continuare au o nemulţumire cu privire la nivelul ratei de rentabilitate, prosumatorii care ne acuză că nu-i sprijinim suficient. Cumva am reuşit ca toată lumea să fie supărată pe ANRE. Lucrul acesta, să ştiţi că e un barometru. Adică, dacă lumea se plânge de noi, eu consider că ne facem treaba relativ bine”, a spus Niculescu.
Potrivit acestuia, referitor la verificările pe schemele de plafonare-compensare, ANRE a avut întâlniri inclusiv cu Curtea de Conturi şi cu prim-ministrul României, întrucât existau înţelegeri diferite cu privire la aplicarea Ordonanţei 27.
„Şi când se citeau articolele din Ordonanţă, nu se citea şi Nota de fundamentare, în care legiuitorul explică ce a vrut să scrie în articolele din Ordonanţă. După lucrul acesta, repet, pe care l-am discutat împreună cu prim-ministrul României şi cu Curtea de Conturi, eu cred că lucrurile s-au deblocat şi nu vom avea probleme în interpretarea comună a cadrului legislativ, în aşa fel încât să ajungem cu verificările cât mai aproape de un moment normal. Ştiu că şi Ministerul Energiei avea în plan o modificare a procentului de avans, o creştere a lui, pentru că banii au fost alocaţi în bugetele Ministerului Muncii şi Ministerului Energiei şi în anul 2025. Înţeleg că sunt ceva sume şi în bugetul din 2026, de două miliarde de lei, parcă, pentru fiecare minister, dacă nu greşesc. Deci, plăţi se pot face, iar dacă se creşte avansul acesta, până când reuşim noi să facem verificările, reprezintă un lucru bun pentru furnizori. Autoritatea de reglementare a făcut prima modificare, în sensul în care am introdus garanţii pentru tarifele de racordare şi am schimbat filosofia de alocare a capacităţilor prin introducerea licitaţiilor, după un amplu proces de dezbatere publică, în iulie 2024”, a menţionat şeful ANRE.
În ceea ce priveşte Avizele Tehnice de Racordare (ATR), Niculescu a precizat că a vorbit despre acest subiect încă de la începutul anului 2024, arătând, la momentul respectiv, că sunt foarte multe ATR-uri obţinute, iar proiectele acelea nu au nicio şansă să vadă lumina zilei.
„E un cuvânt pe care eu nu-l folosesc, în general. Nu l-am folosit nici când eram la minister, mă feresc să-l folosesc şi acum. În februarie 2024, într-un interviu, spuneam că sunt foarte multe ATR-uri care sunt obţinute şi că proiectele acelea nu au nicio şansă să vadă lumina zilei. Eu mă bucur că subiectele pe care Autoritatea de Reglementare le-a ridicat în dezbatere publică încă din februarie 2024 şi a făcut paşi, modifică regulamentele în iulie 2024, constituie subiect de discuţie şi astăzi. Mă bucur că discuţia este vie şi că iată că măsurile începute de noi, astăzi se continuă. Am pus în dezbatere publică, pe 6 martie până pe 6 aprilie, o nouă propunere de regulament cu creşterea garanţiilor de racordare de la 5% la 20%. Iarăşi am făcut o dezbatere, am arătat că pe platformele de tranzacţionare de tip OLX proiecte energetice sunt puse la vânzare şi am spus că nu aşa vom dezvolta solid capacitatea de producţie a României şi nu aşa vom duce la capăt tranziţia energetică. Chiar dacă unii colegi din spectrul politic se dezic sau s-au dezis uşor de această tranziţie energetică, eu cred că procesul este ireversibil şi trebuie să continue. Practic, pe lângă garanţiile de 20%, vom introduce şi vom pune de fapt în dezbatere publică, astăzi, şi o modificare a regulamentului de obţinere a licenţelor şi autorizaţiilor de înfiinţare prin introducerea unei garanţii pe kilowatul instalat, o sumă care să arate disponibilitatea financiară a investitorului care doreşte să facă genul acesta de investiţii”, a subliniat George Niculescu.
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței: Faptul că noi nu reuşim să diferenţiem între cei care trebuie să fie ajutaţi şi cei care se pot descurca este, cred, o slăbiciune a administraţiei noastre
Măsura de reducere a accizei la carburanţi este sub-optimală, iar acesta e stilul nostru de care nu reuşim să ne dezbărăm, în care încercăm să-i ajutăm pe toţi – şi pe cei mai înstăriţi şi pe cei mai puţin înstăriţi, a declarat, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.
„Să fim sinceri: în zona combustibililor suntem dependenţi de evenimente care nu sunt sub controlul nostru şi asta este un lucru care poate fi greu de înţeles (…). Deci, ne adaptăm la evenimentele astea care sunt externe şi evident că evoluţiile pe piaţa internaţională sunt determinate de actuala criză din Golful Persic (…) Cât timp preţurile sunt mari, preţurile materiei prime sunt mari, şi preţurile produselor derivate o să fie mari. Ce putem noi face este să ne adaptăm şi unde cred eu că a făcut foarte bine Guvernul este că a ajutat prioritar transportatorii, pentru că ei sunt foarte dependenţi de costurile acestea şi de costul combustibilului. Doi, dacă creşte costul de transport, asta se duce în toată economia. După care s-a venit şi cu măsura de reducere a accizei. Sub-optimală. Acesta e stilul nostru de care nu reuşim să ne dezbărăm, în care încercăm să-i ajutăm pe toţi: şi pe ăia mai înstăriţi şi pe ăia mai puţin înstăriţi. Sunt, evident, oameni pentru care creşterea preţului benzinei sau motorinei e foarte importantă. Dacă ţi-a crescut cu 100 de lei un plin contează. În mod evident, sunt oameni din Bucureşti pentru care 100 de lei la un plin chiar n-are nicio importanţă. Când ai maşini de zeci de mii de euro, sincer, că mai plăteşti 20 de euro în plus la un plin, pentru foarte mulţi, n-are absolut nicio valoare. N-are nicio importanţă. Faptul că noi nu reuşim să diferenţiem între cei pentru care contează şi care trebuie să fie ajutaţi şi cei care se pot descurca este, cred, o slăbiciune a administraţiei noastre din care nu ieşim”, a punctat Chiriţoiu.
Preşedintele Autorităţii pentru concurenţă a spus, totodată, că un lucru bun s-a întâmplat pe zona de electricitate, unde consumatorii mai vulnerabili sunt ajutaţi de stat.
„Cred că formula corectă e cea pe care o avem acum la electricitate şi nu formulele pe care le-am practicat noi în trecut. Adevăr este că nu am fost singurii din Europa care am avut abordarea asta generală. Oricum, ideea e să şi învăţăm să devenim mai sofisticaţi în instrumentele de politică publică. Liberalizarea mi se pare că a mers bine, a mers normal la electricitate. În sensul bun, am văzut preţuri mai mari la început. Presiunea Hidroelectrica, în special, preţurile la furnizori au scăzut. Deci, n-am avut în general o aliniere, că toată lumea se aliniază sus. Presiunea asta concurenţială a Hidroelectrica i-a forţat şi pe alţii să scadă preţurile şi vedem cum ele au scăzut treptat (…) Singurul lucru care cred că nu s-a spus, e faptul că ar trebui să privilegiem industria. Noi vorbim foarte mult de consumatorii casnici, dar problemele energiei nu sunt atât de mult la casnici. Problema noastră serioasă, cred că e la preţul la industrie”, a afirmat Bogdan Chiriţoiu.
Potrivit oficialului, în ceea ce priveşte gazele, în special după ce va începe producţia în proiectul Neptun Deep, acestea nu vor fi automat mai ieftine.
„În general, gazele astea au un preţ de piaţă. Deci, simplul fapt că ele vin din Marea Neagră nu o să facă automat, cel puţin, ca gazele în România să fie mai ieftine decât în altă parte. Şi avem un exemplu foarte bun. Ce vedem în criza asta, SUA, nu? SUA care se vaită şi ea de creşterea preţului la benzină, deşi SUA e un exportator de combustibili. Dar simplul fapt că America are petrol sau are gaze, nu înseamnă că petrolul şi gazele alea vor fi mai ieftine decât în ţările care nu au petrol şi gaze. Deci, preţurile dacă cresc, cresc peste tot. La fel şi cu gazul nostru din Marea Neagră, nu o să fie mai ieftin pentru români. Avantajul va fi că dacă-l avem noi, nu mai trebuie să-l cumpărăm. Deci, nu mai ies bani din ţară, ne ajută pe zona de deficit comercial, vor veni nişte venituri la buget, ne ajută pentru deficitul bugetar…”, a explicat Chiriţoiu.
Lorant Antal, președintele Comisiei pentru energie din Senat: Nu prea înţeleg de ce nu există curajul politic în care să vină Guvernul cu un program asumat de scheme de ajutor prin care să susţinem anumite ramuri industriale
Consumul industrial de energie înseamnă că ai o economie funcţională, cu locuri de muncă şi impozite plătite, dar la acest capitol, România tot stă pe loc şi nu prea înţeleg de ce nu există curajul politic în care să vină Guvernul cu un program asumat de scheme de ajutor prin care să susţinem anumite ramuri industriale, a declarat, luni, preşedintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică, resurse minerale din Senat, Lorant Antal.
„În ultima perioadă insist foarte mult ca în dezbaterile pe care le avem privind dezvoltarea de capacităţi de producere a energiei electrice, să nu uităm să vorbim şi despre consumatori. Harta consumului de energie electrică şi gaze naturale este practic o oglindă foarte corectă a cum funcţionează economia românească (…) Consumul de energie este o oglindă a economiei şi aici mă refer la consumul industrial. Unde ai consum industrial, înseamnă că ai o economie funcţională, pentru că înseamnă locuri de muncă, impozite plătite şi aşa mai departe. La acest capitol, România tot stă pe loc şi nu prea înţeleg de ce nu există curajul politic în care să vină Guvernul cu un program asumat (…) Dar înainte să venim cu acel program, să mergem şi să nu mai plecăm din Bruxelles, de la Comisie, să ne punem pe o pernă în faţa uşii dacă e sau să nu mai plecăm deloc, până nu reuşim să ne facem înţeleşi cu cei de acolo, că totuşi avem nevoie de nişte scheme prin care să susţinem anumite ramuri industriale. Am venit cu o iniţiativă legislativă, care a plecat de la doamna deputat Prună (Cristina Prună, vicepreşedinta Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor, n.r.), care se referă la scutiri de impozite, facilitare de investiţii industriale pentru acele ramuri industriale unde se va consuma gaz natural. Urmează acum să intre în dezbaterea Senatului, după care merge şi la Camera Deputaţilor (…) De ani de zile vorbim despre importanţa energiei în bandă, importanţa investiţiilor în acest sector şi importanţa de a veni cu scheme de sprijin pentru diferite ramuri industriale”, a susţinut Antal, la cea de-a opta ediţie a Forumului Energiei.
Pe de altă parte, referitor la discuţia privind numărul mare de Avize Tehnice de Racordare (ATR), şeful Comisiei pentru energie din Senat a menţionat că, în mod normal, un ATR poate fi ţinut maximum 24 de luni.
„Această teză despre care a vorbit domnul ministru Burduja (Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei, n.r.), cu ATR-urile, şi domnul prim-ministru Bolojan (…) e într-adevăr o problemă. Dar cu continuarea declaraţiei, că de aceea nu putem să avem energie electrică mai ieftină, pentru că avem 80.000 de megawaţi, dar ATR-uri pe jumătate, pot să fiu de acord pe jumătate. Într-adevăr, este o problemă care trebuie rezolvată. Împreună cu domnul Burduja, în 2022, am făcut o iniţiativă legislativă, am avut chiar dezbateri în comisie, unde au venit toţi şi am analizat situaţia. La vremea respectivă vorbeam despre undeva la 40.000 de megawaţi, ATR-uri date pe 40.000 de megawaţi. Am venit cu iniţiativa legislativă, după care ANRE a spus că mai bine vin ei cu un regulament, că regulamentul merge mai repede. Atunci am spus că noi credem că, totuşi, legea are o putere de lege, e mai ok, dar ca să fim mai rapizi şi să venim în ajutorul acestui fenomen, să vină ANRE cu un un regulament. După cunoştinţele mele legislative, normal, ATR-ul nu poţi să-l ţii mai mult de 24 de luni. Nu ştiu cum au reuşit alţii…”, a subliniat Antal.
Pe de altă parte, acesta a arătat că degeaba se construiesc capacităţi de producere a energiei electrice dacă nu există consumatori.
„Noi degeaba vrem să tot construim capacităţi de producere de energie electrică, dacă n-avem unde să dăm, pentru că nu suntem noi România, aşa o insulă izolată. Suntem un stat-membru al Uniunii Europene şi mă gândesc că şi alţii mai construiesc sau vor să construiască capacităţi de energie. Deci, dacă tot mai punem încă 5.000 de mega-parcuri fotovoltaice şi eoliene şi nu ştim ce mai pun şi alţii, poate nu eolian, şi dacă nu avem consumatori, n-avem ce să facem cu energia electrică”, a explicat senatorul.
Sandor Bende, președintele Comisiei de industrii, Camera Deputaților: Ar fi absolut normal ca societățile energointensive să aibă un preț mai mic la energie, ceea ce la noi, în România, nu se întâmplă
Sandor Bende, preşedintele Comisiei de Industrii și Servicii din Camera Deputaților, s-a declarat un susținător al listărilor la bursă ale unor pachete de 10-20% din companii de stat. El a spus: „Referitor la listări, nu trebuie să avem o foarte mare grijă dacă Guvernul sau statul decide să listeze câteva companii la bursă, mai ales dacă aceste listări nu se fac în proporție de 100%. În procente 10-20% s-ar putea să fie chiar benefice, pentru că o societate listată pe bursă imediat are un statut, un alt caracter, este mult mai transparentă. (…) Sunt un susținător, într-o proporție de 100%.”
Acesta a mai spus că trebuie să avem grijă ca ajutoarele oferite de stat în domeniul energiei să nu lovească înapoi în economie.
“De aproximativ 6-7 ani, România trece din criză în criză – Covid, războiul din Ucraina, acum războiul din Orientul Mijlociu și întotdeauna trebuie să-i ajutăm pe cei care nu-și mai pot plăti facturile de energie. Dar ce se întâmplă de fapt? Noi, când venim în sprijinul celor care sunt mai nevoiași, de fapt venim în sprijinul tuturor. Vedeți dumneavoastră, noi îi ajutăm și pe cei care nu au chiar nevoie. Când acordăm asemenea ajutoare, luăm de undeva acei bani. De obicei, luăm de la industrie, luăm din economia României. Dacă aceste ajutoare durează prea mult în timp, este posibil ca doar aparent să fie un ajutor. În realitate, cetățenii să o ducă la fel de greu, pentru că acolo unde funcționează economia, prețurile se vor regăsi în alte zone ale economiei, unde tot cetățenii s-ar putea să nu-și mai permită să își cumpere anumite lucruri, pentru că le crește prețul. Ar fi absolut normal ca societățile energointensive să aibă un preț mai mic, ceea ce la noi, în România, nu se întâmplă.”
Dacă vorbim despre prețul motorinei și benzinei, suntem printre puținele state din Europa care efectiv am redus taxele, am redus valoarea taxelor, dar, practic, omul de rând aproape că nu a înțeles nimic din acest lucru, nu a simțit la buzunar, a mai spus parlamentarul: „În schimb, bugetul României are serios de suferit în urma acestui lucru, ceea ce, iar, cred că nu ne dorim. La un moment dat, dacă deficitul bugetar ajunge sus, atunci ar trebui să umblăm la taxe, care poate că vor atinge mai mulți oameni. Sper să nu se ajungă aici, nu îmi doresc, nu am informații să se întâmple acest lucru, dar v-am spus doar o perspectivă cu ce se poate întâmpla dacă venim cu prea multe ajutoare și cu prea multe plafonări.”
Mădălin Borș, vicepreședinte, Comisia pentru comunicații, Camera Deputaților: Investițiile în securitate cibernetică ale operatorilor de rețea trebuie recunoscute distinct în tarife
Legea prosumatorilor trebuie corectată, a atras atenția vicepreședintele Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor din Camera Deputaților, Mădălin Borș, la Forumul Energiei, atrăgând atenția asupra unor probleme majore generate de actualul cadru legislativ privind prosumatorii, pe care îl consideră „prea permisiv” și generator de distorsiuni în piața energiei.
Potrivit acestuia, deși conceptul european de prosumator este clar – client final care produce și poate stoca energie – în România acesta a fost transformat, în multe cazuri, într-o „oportunitate de business”. Consecințele nu sunt neglijabile: doar la finalul lunii august anul trecut s-au înregistrat dezechilibre de 47 GWh, generate de energia imprevizibilă injectată în rețea.
„Niciun furnizor nu își poate asuma această energie, iar costurile sunt socializate, adică suportate de peste 9,1 milioane de clienți”, a explicat Borș.
Mădălin Borș a semnalat și existența unor practici ilegale sau la limita legii, precum modificarea invertoarelor pentru creșterea tensiunii de injecție în rețea, servicii promovate inclusiv pe platforme online. Aceste intervenții pot afecta infrastructura energetică, iar costurile sunt, din nou, suportate de consumatori.
Un alt punct critic vizează securitatea cibernetică a echipamentelor utilizate de prosumatori. Mădălin Borș a subliniat că unele dispozitive transmit date necriptate către servere din afara Uniunii Europene, ceea ce ridică riscuri semnificative. „Pentru utilizator poate nu înseamnă nimic, dar pentru cineva din exterior poate însemna foarte mult”, a avertizat acesta.
În acest context, deputatul a propus modificări legislative care să impună reguli mai stricte, inclusiv în linie cu cerințele europene NIS2 privind securitatea datelor. Totodată, el a spus că investițiile în securitate cibernetică ale operatorilor de rețea trebuie recunoscute distinct în tarife, nu incluse generic în cheltuieli administrative.
„Freedom is not for free. Securitatea cibernetică trebuie finanțată corect, dar banii ar trebui să rămână în economia locală, unde există companii IT capabile să ofere soluții solide”, a punctat Borș.
Referindu-se la inițiativele legislative în domeniu, acesta a criticat și modul în care a fost propus Centrul de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CRISCE), considerând că nu trebuie să dubleze structuri existente, ci să funcționeze ca un coordonator și depozitar de bune practici.
Dana Dărăban, director executiv ACUE: Piaţa de energie este supusă factorilor geopolitici şi acesta este principalul element de volatilitate
Piaţa de energie este supusă factorilor geopolitici şi acesta este principalul element de volatilitate, iar ca să ajutăm piaţa şi să diminuăm expunerea la geopolitic avem nevoie de lichiditate, a declarat, luni, la cea de-a opta ediţie a Forumului Energiei, directoarea executivă a Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), Daniela Dărăban.
„Salut ieşirea din plafon pentru consumul de gaze non-casnic. Piaţa de energie este supusă factorilor geopolitici şi acesta este principalul element de volatilitate. Menţinerea mecanismului de preţ administrat este o modalitate de a menţine preţul scăzut pentru sezonul rece următor. Ce trebuie să ştie consumatorul casnic: să trateze această perioadă ca una în care să analizeze toate ofertele din piaţă şi să se asigure că are oferta potrivită pentru consumul său, în special pentru sezonul rece următor. Pentru non-casnici, plafonul a fost de 0,37. S-a facturat în ultimii doi ani sub acest plafon. În acest moment există oferte în piaţă şi sub acest plafon, dar este o situaţie în care şi non-casnicii trebuie să fie atenţi ce semnează, să caute oferte. Ca să ajutăm piaţa de energie electrică, ca să diminuăm expunerea la geopolitic, avem nevoie de lichiditate şi trebuie să înţelegem cum funcţionează această piaţă. Trebuie să ieşim din marota în care tradingul nu este o activitate utilă. Lichiditatea unei pieţe este dată în principal de traderi, apoi de market makeri şi de furnizori. Nu putem crea un pattern negativ pe tot ce înseamnă trading. Este un rol absolut necesar”, a spus Dărăban.
În ceea ce priveşte ieşirea din preţul plafonat, la 1 iulie 2025, şefa ACUE a menţionat că acesta a fost unul foarte mic şi a însemnat o decizie validată doar politic, nicidecum economic.
„Preţul a fost unul foarte mic, o decizie validată doar politic, nicidecum economic, astfel încât preţul a fost stabilit la nivelul anului 2018. Un deziderat politic care a fost suportat economic. De un an de zile am ieşit din schema de plafonare la energie electrică. Pentru o piaţă atât de puţin dezvoltată, cu lichiditate scăzută şi cu multe schimbări, preţul final este ok, reflectă realitatea pieţei. În condiţiile în care TVA nu s-a redus, ci a crescut, chiar în momentul în care s-a ieşit din schemă, ar fi ajutat foarte mult un TVA scăzut în acel context. Presiunea cea mai mare este pe această datorie istorică, care se plimbă ca o scuză nepotrivită între instituţiile statului. Sunt nouă miliarde de lei contorizate la ANRE, din care s-au făcut plăţi la nivelul anului 2025, pe acea prevedere legislativă. Când s-a dat acea lege, s-a avut în vedere o presiune financiară foarte mare asupra furnizorilor şi s-a dat posibilitatea unei plăţi în avans de 40% din valoarea totală a cererilor depuse la decontare. Despre ce avans mai vorbim, când s-a închis schema? Suntem la o datorie de şase miliarde, pentru că, din nefericire, deşi la începutul schemei aveam o procedură de publicare a statusului, ultima comunicare este din prima săptămână din decembrie 2025, pentru ultima săptămână din noiembrie 2025, şi care vorbeşte despre o confirmare de 2 milioane de lei. De atunci nu s-a mai întâmplat nimic. Este un blocaj”, a atenţionat Daniela Dărăban.
Potrivit acesteia, la momentul actual este nevoie de cel puţin o dublare a investiţiilor în distribuţie.
„Noi avem pentru PR5 (perioadă de reglementare, n.r.) pe partea de distribuţie, asumate 3,8 miliarde investiţii, cu fonduri europene de 1,1 miliarde. Din punctul nostru de vedere şi din toate studiile independente făcute, dacă facem modelările cu obiectivele asumate prin PNIESC (Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice, n.r.), trebuie cel puţin o dublare a investiţiilor în distribuţie. Trebuie apelat la sectorul privat ca să aduci aceşti bani. Ca sectorul privat să pună la dispoziţie aceste investiţii, care sunt şi purtătoare de riscuri, mediul trebuie să fie unul atractiv. Am sesizat modul în care se prezintă partea de rentabilitate – un 6,94% pe partea de investiţii, plus 1,5% pentru investiţii noi, plus 0,5. Nu este o adunare simplă. Partea de investiţii noi este strict pentru investiţii noi, partea de performanţă este un bonus-malus, cu plus şi cu minus, greu de anticipat dacă îl primeşti sau nu. Partea de 0,5% pentru fonduri europene este pentru cofinanţarea de 20% a operatorului şi, surprinzător, pentru banii contractaţi de operatorii de distribuţie din Fondul de Modernizare, în valoare de 1,1 miliarde, nu se fac plăţi. Sunt întârzieri de peste 300 de zile faţă de termenul limită de 50 de zile. Nu se fac plăţi din Fondul de Modernizare, scuza fiind că nu avem capacitatea administrativă şi nu are cine să evalueze dosarele”, a afirmat directoarea executivă a ACUE.
Aceasta a propus trei soluţii referitoare la dublarea investiţiilor: tariful binom – care schimbă modul actual de raportare doar la volum, implicând şi modul în care interacţionezi cu reţeaua; posibilitatea de achiziţie agregată a energiei pentru consum tehnologic şi consumul propriu tehnologic; îndepărtarea din legislaţia primară a costurilor socializate.
Laurențiu Urluescu, președinte AFEER: Mi-aș dori să văd în piața de energie o creștere a competiției
Asociația Furnizorilor de Energie din România (AFEER), care reunește 49 de membri pe energie electrică și 17 pe gaze naturale – furnizori și traderi –, atrage atenția asupra dezechilibrelor din piața de energie, de la impactul prosumatorilor, până la lipsa lichidității și întârzierile la decontări, potrivit declarațiilor lui Laurențiu Urluescu, președintele AFEER, făcute în cadrul Forumului Energiei, organizat de Financial Intelligence.
Una dintre principalele provocări semnalate de furnizori este creșterea accelerată a numărului de prosumatori și efectele acesteia în piață.
„Pentru fiecare MWh introdus în rețea de către prosumatori, sunt niște costuri între 200 și 375 lei, care sunt socializate, adică aceste costuri le avem noi, ca furnizori, și le transmitem, mai departe, către portofoliul nostru de clienți. Deci un consumator plătește cumva pentru vecinul prosumator”, a declarat Urluescu.
Președintele AFEER a subliniat că lichiditatea pieței rămâne o problemă structurală.
„Știți că am avut mulți ani în care lichiditatea a fost aproape zero. Acum a început să revină, dar, din păcate, viteza de revenire este destul de mică”, a spus el.
În acest context, volatilitatea prețurilor rămâne ridicată, fiind influențată atât de lipsa de lichiditate, cât și de factorii geopolitici.
O altă problemă majoră este întârzierea decontărilor în cadrul schemelor de sprijin.
„De mai mult de un an, atunci când mă întreabă cineva care e ultima lună confirmată pentru decontare, răspunsul este tot ianuarie 2024”, a declarat Urluescu. Acesta a menționat că modificările succesive ale ghidurilor și raportărilor ANRE au dus la blocaje și la o stagnare a confirmărilor.
În ceea ce privește reglementarea, șeful AFEER a atras atenția asupra nivelului ridicat al sancțiunilor:
„Avem ca exemplu REMIT, amenda este de minim 15% cifră de afaceri, deci orice mică eroare legată de REMIT înseamnă 15% cifra de afaceri, ceea ce înseamnă închiderea business-ului pentru respectiva entitate amendată.”
Răspunzând unei întrebări privind diferența dintre prețul din piața angro și cel pentru consumatori, Urluescu a explicat: „Pe angro avem piețe diferite, pe lungimi de livrare diferită, unde prețurile sunt diferite, în funcție de profil, în funcție de perioada de livrare. Din toate aceste piețe la nivel angro, se face un mix și acel mix este dat către consumatorul final. Astfel, extremele din piață nu se reflectă direct în facturi: când vedeți prin presă prețuri negative sau preț 0, pe PZU, asta nu influențează imediat prețul la consumatorul final”.
Președintele AFEER a subliniat importanța competiției: „Mi-aș dori să văd în piața de energie o creștere a competiției. Din păcate, după anii de taxare a activității de trading, încă nu vedem mulți traderi internaționali serioși prezenți în România”.
Acesta a concluzionat că mai mulți participanți în piață înseamnă prețuri mai corecte și mai competitive, reiterând totodată nevoia ca statul „să-și onoreze obligațiile legale”.
