Autorităţile statului au anunţat acţiuni în forţă în pădurile şi pe drumurile ţării, ca să mai stăvilească furtul de lemne, dar au cam ocolit Portul Constanţa, principala poartă de evaziune cu cherestea. În acest fel, pădurile patriei au avut şansa de a mai scăpa puţin de drujbele nemiloase, în special ale propiilor proprietari, care taie fără niciun fel de raţiune.
Potrivit celui mai nou Raport privind evaluarea activităţilor desfăşurate în domeniul silvic, în primele trei luni ale anului, comparativ cu perioada similară din 2010, volumul de masă lemnoasă tăiată ilegal a scăzut cu 3%, respectiv de la 12.577 mc material lemnos la 12.218 mc.
Din punct de vedere al infracţiunilor silvice, datele comune ale Ministerului Mediului şi cele ale Ministerului Administraţiei şi Internelor arată că din totalul raportat (3.348 infracţiuni, adică cu 15% mai multe decât în primul trimestru din 2010), 62,5% reprezintă tăierea şi scoaterea din rădăcini a arborilor, puieţilor şi lăstarilor, iar 34,1% – furt de arbori doborâţi, rupţi, a puieţilor ori lăstarilor tăiaţi.
Rezultatele au apărut în urma celor 12.300 de controale din Planul Comun de Acţiune „Scutul Pădurii 2011” efectuate în primele 4 luni ale lui 2011. În urma acestora s-au constatat 3.403 infracţiuni şi s-au dat 8.780 amenzi în valoare de peste 193 milioane de lei. Ministrul Administraţiei şi Internelor Traian Igaş, prezent miercuri 18 mai 2011 la o conferinţă de presă, nu a putut preciza cât din cele 193 milioane de lei din amenzi s-a încasat. Cifra este relevantă pentru că, de regulă, cei amendaţi contestă aceste amenzi, cu mari şanse de câştig în justiţie. În acest fel, bugetul statului nu beneficiază de sumele care ar fi trebuit să le încaseze.
Judeţele care înregistrează un volum mare de masă lemnoasă tăiată ilegal au fost, în perioada ianuarie-aprilie 2011, Harghita, Maramureş, Suceava, Neamţ, Argeş, Bacău şi Vrancea. De remarcat este faptul că Portul Constanţa nu a fost nominalizat cu ceva controale sau rezultate semnificative. Portul este cunoscut ca principala poartă de valorificare a lemnului, cu mari şanse de a se realiza această valorificare mai puţin legal. „Sunt activităţi de control şi în Portul Constanţa, iar când vor fi finalizate aceste controale vor fi anunţate şi rezultatele”, a spus ministrul Igaş, care a dat asigurări că „se acţionează cu fermitate”.
În prezent, suprafaţa fondului forestier naţional ocupă o pondere de 28% din teritoriul României, echivalentul a 6,65 milioane de hectare, din acest punct de vedere ţara noastră clasându-se pe locul 17 în Europa. Din acest total, 67% reprezintă proprietate publică, administrată în principal de către Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, iar 33% este proprietate privată, administrată, în general, de către structurile silvice private.
Pedepse mai drastice
Laszlo Borbely, ministrul Mediului, a precizat că ministerul pe care îl conduce a completat activitatea prin care tăierile ilegale din pădure şi traficul ilegal cu materiale lemnos să fie descurajate. „Este în fază finală proiectul de act normativ prin care orice furt de lemn să fie considerat infracţiune. La ora actuală, în această categorie intră numai furtul de peste 5 mc de lemn”, a spus Borbely. Tot infracţiuni vor fi catalogate şi lipsa documentelor de transport sau a documentelor din care să rezulte provenienţa lemnului.
O astfel de prevedere legală ar mai descuraja practica din pădurile private, în special. Aici se întâlneşte un fenomen greu de stăpânit şi înţeles. Potrivit Codului silvic, se poate tăia lemn din pădure, inclusiv de către proprietar, numai dacă se respectă anumite reguli. Foarte multe infracţiuni sunt săvârşite de către proprietarii care taie din propriile păduri, dar fără drept. În acest context, foarte multe fapte penale nu au mai fost catalogate ca infracţiuni, mai ales că lemnul sustras, de cele mai multe ori, nu depăşeşte cei 5 mc incriminaţi de legea actuală.
„Trebuie să fim foarte fermi în privinţa stopării tăierilor ilegale de lemne. În prezent, 300.000 de hectare de pădure sunt nepăzite, pentru că sunt păduri ai căror proprietari privaţi sunt mici şi nu au contracte cu firmele de pază”, a afirmat Borbely. Întrebat care ar fi soluţia ca aceste suprafeţe să poată fi păzite, ministrul Mediului a precizat că una dintre rezolvări ar fi introducerea unor sancţiuni mai drastice pentru proprietarii care nu au grijă de pădurea pe care o deţin.
