Europa dispune de o serie de opţiuni pentru a-şi consolida securitatea energetică în paralel cu reducerea dependenţei faţă de Rusia la acest capitol, printre variantele de luat în calcul fiind sporirea importurilor de gaze din SUA şi colaborarea cu ţări ce dispun de rezerve considerabile de gaze, precum Irakul, se arată într-o analiză întocmită de Guvernul britanic, transmite Reuters, preluat de Agerpres.
După anexarea Crimeii de către Rusia, liderii UE discută la Consiliul European de joi şi vineri despre modalităţile de reducere a dependenţei lor faţă de gazele ruseşti, dar şi despre cum ar putea să furnizeze gaze Ucrainei, în eventualitatea în care Rusia va sista livrările pentru Guvernul de la Kiev. Se aşteaptă ca la această reuniune să se solicite Comisiei Europene întocmirea unui studiu detaliat asupra securităţii energetice europene, ce ar urma să fie definitivat până în luna iunie.
În documentul britanic, transmis şi altor guverne europene şi consultat de agenţia Reuters, se propune un plan coordonat pentru următorii 25 de ani, însoţit de măsuri rapide, pe termen scurt.
Uniunea Europeană a întreprins deja primii paşi în direcţia diversificării surselor de aprovizionare cu energie, după ce, în anii 2006 şi 2009, ca urmare a divergenţelor cu Moscova, Guvernul de Kiev a decis să sisteze transportul gazelor ruseşti către ţările europene, care au fost serios afectate. Astfel, UE şi-a manifestat sprijinul pentru proiectul conductei Trans Adriatic Pipeline (TAP), prin care se vor importa gaze din Azerbaidjan.
Dar experţii avertizează că, dacă Rusia sistează livrările de gaze, chiar şi pentru o perioadă scurtă de timp, Europa se va confrunta cu dificultăţi majore.
În analiza elaborată, Guvernul britanic solicită explorarea modalităţilor de transport a gazului irakian către Europa, dar şi intensificarea colaborării cu alţi parteneri strategici ce dispun de rezerve semnificative de gaze. Exportul de gaze din SUA către Europa trebuie, de asemenea, evaluat în negocierile privind acordul transatlantic de liber schimb.
Administraţia de la Washington a început să elibereze licenţe pentru exportul de gaze naturale lichefiate, dar s-au întregistrat, totuşi, puţine progrese la acest capitol sensibil, întrucât Statele Unite au nevoie de cea mai mare parte a gazelor extrase pe teritoriul lor pentru consumul intern.
De asemenea, analiştii consideră că destinaţia naturală a gazelor lichefiate exportate de SUA este Asia, unde preţurile sunt mai ridicate, dar chiar şi unele livrări limitate ar putea ajuta Europa.
Guvernul de la Londra mai solicită Comisiei Europene să ajute statele membre în exploatarea propriilor resurse, prin crearea unei pieţe energetice unice şi liberalizate, dar şi prin autorizarea ajutoarelor de stat pentru o dezvoltare rapidă a infrastructurii energetice europene.
Marea Britanie a reuşit, deja, să convingă Executivul comunitar să nu înăsprească legislaţia cu privire la exploatarea gazelor de şist, Guvernul premierului Cameron fiind un susţinător al exploatării acestor resurse.
