„Trebuie să ne pregătim de pe acum pentru anul 2019, când expiră contractul pentru tranzitul gazelor spre Europa dintre Federaţia Rusă şi Ucraina”, de declarat Valeriu Binig, Partener Asistenţă în afaceri, EY România, în cadrul “International Conference on Business Excellence in Energy, Climate Change and Sustainability”, conferință organizată de Society for Business Excellence (SBE), ASE și Faculty of Business Administration in foreign languages (FABIZ). „De aceea este bine că gazele din Marea Neagră vor ajunge pe piaţă din acelaşi an, 2019”, a completat Valeriu Binig.
De altfel, se pare că pregătirile pentru anul 2019 sunt „în toi”: Petrom şi ExxonMobil estimează că vor scoate primele cantităţi de gaze din Marea Neagră în 2019. Până atunci, Transgaz trebuie să aibă trasă la ţărm conducta care să preia gazul extras din Marea Neagră. Mai mult, tot anul 2019 reprezintă şi termenul de finalizare a conductei BRUA (Bulgaria – România – Ungaria – Austria), un gazoduct care va avea o capacitate maximă de 1,5 miliarde de metri cubi pe an spre Bulgaria şi de 4,4 miliarde spre Ungaria. Valoarea estimată a proiectului se ridică la 560 milioane euro, din care Comisia Europeană contribuie cu 179 de milioane de euro.
OMV Petrom şi Exxon Mobil au estimat rezerve de circa 80 miliarde metri cubi de gaze dintr-un perimetru offshore, aparţinând zonei economice exclusive a României.
Pe de altă parte, Valeriu Binig a declarat că România exportă în zonă mai mult decât energie electrică: exportă siguranţă în alimentare! De aceea, securitatea în furnizarea electricităţii ar trebui remunerată corect. Sunt momente, în vârf de consum, în care preţul energiei ajunge la 1.000 euro/MWh. În România, însă, preţul pe piaţa de echilibrare este limitat la circa 100 euro/MWh. În ceea ce priveşte gazele naturale, Valeriu Binig a declarat că România ar putea asigura aceeaşi securitate în zonă, prin dezvoltarea de capacităţi de înmagazinare, din care să fie aprovizionaţi consumatorii din regiune în perioade critice.
Conform reprezentantului EY, ar trebui acordate stimulente, facilităţi fiscale, scheme de susţinere pentru investiţiile în creşterea securităţii şi siguranţei în aprovizionarea cu energie electrică şi gaze naturale.
Posibilele falimente pun sub semnul întrebării ţinta de regenerabile din 2020
“Problematica din sectorul regenerabilelor este cartoful fierbinte din mâna decidenților”, a afirmat Ion Lungu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), la conferinţa “International Conference on Business Excellence in Energy, Climate Change and Sustainability”.
România se dovedește a fi campioană, îndeplinind deja cota de 24% stabilită de Comisia Europeană pentru anul 2020, datorită producţiei în hidrocentralele mari, precum şi în centralele „neconvenţionale” (eoliene, fotovoltaice etc.). Totuşi, preşedintele AFEER a declarat că, dacă în anul 2014 s-a atins cota de regenerabile în consumul final pentru că a plouat şi erau instalaţi aproximativ 4.500 MW în centrale din surse regenerabile subvenţionate prin certificate verzi, pentru că legislaţia s-a modificat în defavoarea acestora, multe proiecte riscă să dea faliment. „Nu ştim dacă în anul 2020 vom mai reuşi să atingem cota de 24%”, a spus Ion Lungu.
“S-a obținut ce s-a vrut, iar acum se pune problema costurilor, o soluție fiind greu de găsit”, a mai spus Ion Lungu. În opinia sa, există soluții de detensionare a problemelor din sectorul regenerabilelor, cum ar fi renunțarea la durata de viață a certificatelor verzi, precum şi reajustarea cotei de energie regenerabilă, care va primi certificate verzi asociată cu o ușoară creștere a impactului la consumatorul final.
“În ultimă instanță, trebuie o soluție impusă pentru problemele producătorilor de energie din surse regenerabile, însă este absolut necesar să se aibă în vedere efectele acesteia”, a recomandat Ion Lungu.
Legat de reintroducerea contractelor bialterale de energie negociate direct, reprezentantul furnizorilor de energie a spus că lucrurile au evoluat mult pe piața energiei, platformele de pe OPCOM sunt foarte dezvoltate, sunt semnale clare de preț, structura cererii și ofertei este diversificată, piața fiind realmente lichidă. Mai mult, există și intervenția organismelor abilitate de stopare a corupției. „Dacă un contract se negociază direct la un preț agreat comparabil cu cel de pe piața OPCOM, înseamnă că piața energiei funcționează corect”, a precizat Lungu, care nu consideră necesară publicarea integrală a contractului. “Trebuie să există o logică în a promova transparent referințe din contract. În prezent, avem elemente fundamentale de urmărit, în condiţiile în care toate contractele se raportează la ANRE”, susține Ion Lungu.
La “International Conference on Business Excellence in Energy, Climate Change and Sustainability” s-au dezbătut teme de maxim interes, precum eficienţa energetică, modelele pentru afacerile cu energie, strategii sustenabile. “La această conferinţă am avut ocazia să punem faţă în fată actori din piaţa de energie cu cercetători preocupaţi de acest subiect şi cu profesori, atât universitari, cât şi asociaţi, care deţin şi o importantă experienţă practică”, a declarat Adrian Tanțău, decan FABIZ.
